x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Bolovanul din burtă

Bolovanul din burtă

de Florin Condurateanu    |    10 Feb 2009   •   00:00

Zice poporul, simţind chiar plăcută saliva poftei de mâncare bune: "Cea mai bună pasăre e porcul, cel mai bun peşte e tot porcul!". Cum e construită lumea asta? Mai toate lucrurile foarte bune ori îngraşă, ori sunt ilegale, cum glăsuieşte o altă zicală de prin popor.



Carnea de porc e ţintuită de cei mai mulţi medici în boxa acuzaţilor, fiindcă i se impută cărnii de porc că e prea grasă, că se digeră greu şi că surpă sănătatea. Cei mai mulţi oameni au auzit că lucrarea rea a cărnii de porc este împotmolirea sângelui prin vasele şi pereţii acestora, unde s-au depus plăci de grăsime, de colesterol rău, adică s-au depus plăci de ateroscleroză. Cu toate astea, carnea de porc e cea mai dulce, cea mai îmbietoare să o pui în farfurie, chit că e stigmatizată pentru multele rele produse organismului. Mai puţin ştiu oamenii obişnuiţi că delicioasa carne grasă şi prea multele proteine pe care le conţine au şi alte acţiuni negative în afara înămolirii vaselor de sânge.

PORCĂRII
Iată ce "porcării" reuşeşte să facă în organism carnea de porc despre care se ştie că are vreo 30% grăsime. Mesele bogate în grăsimi, în prăjeli stimulează mişcările vezicii biliare, sporesc contracţiile vezicii. Când vezica biliară are o dinamică, are mişcări mai dese şi mai ample pot fi antrenate pietre de existenţa cărora nu ştiai. Un ospăţ prea bogat în mâncăruri grele, în grăsimi, în prăjeli, în sosuri, în maioneze grase şi cu prea multe ouă îi pot trimite la camera de gardă cu dureri mari şi pancreatite acute pe unii meseni, mâncăi care habar n-au avut până la aceste ospeţe că au pietre la vezica biliară. Pietrele antrenate de mişcările amplificate de grăsimi şi prăjeli se duc în coledoc, canalul de scurgere din vezica biliară, şi blochează această scurgere. Ca atare, secreţiile ficatului nu ajung în intestinul subţire, rămân în circuitul ficatului şi al vezicii, conducând la icter mecanic, cu îngălbenirea ochilor, a mucoaselor, a pielii. Dar pietrele care blochează scurgerile de secreţii în duoden mai fac o faptă rea, sunt împiedicate să ajungă în intestinul subţire pentru a digera alimentele nu numai secreţiile ficatului, ci şi secreţiile pancreasului. Ca atare, enzimele pancreatice se reîntorc în pancreas şi devorează pancreasul precum nişte canibali, îşi mănâncă propriul organ. Aceste crize dau dureri foarte mari în abdomenul superior, cu vărsături şi trebuie să se intervină urgent la terapie intensivă, pentru a opri pancreatita acută producătoare adesea de moarte. Bineînţeles că situaţia devine şi mai explozivă dacă la ospeţele doldora de grăsimi şi de proteine se adaugă multă băutură. De fapt, şi cei cu ulcere şi gastrite trebuie să se fereacă de excesele culinare. Ulceroşilor li se agravează boala din cauza băuturii, grăsimilor, proteinelor, fiindcă acestea stimulează un exces de secreţii acide în stomac, ce pot provoca pusee de ulcer.

MEDICAMENTE
De altfel, bolnavii de boli reumatismale sau cardiovasculare care înghit aspirine şi alte medicamente antiinflamatoare trebuie să-şi protejeze în mod special aparatul digestiv înainte de desfăşurarea unui ospăţ prilejuit de nunţi, botezuri, aniversări. Cu circa cinci zile înainte de aceste mese festive, aceşti suferinzi trebuie să înghită medicamente protectoare, de exemplu: un inhibitor de pompă de proton din clasa Omeprazol care să diminueze secreţia de acid. După mesele copioase, cei care au reflux gastroesofagian se trezesc şi ei cu o agravare a bolii. Apar arsuri mai puternice, râgâieli, reîntoarcerea mâncării din stomac pe contra sens prin esofag până în gură. Grăsimile prea multe încetinesc evacuarea alimentelor din stomac. În loc de eliberarea stomacului în circa o oră şi jumătate, golirea lui este întârziată din pricina grăsimilor în exces, evacuarea prelungindu-se până la trei ore. Tocmai de aceea aceşti bolnavi cu reflux gastroesofagian trebuie să înghită unele medicamente antiacide cum ar fi: banalul bicarbonat de sodiu, carbonat de calciu, dicarbocalm, dar trebuie să apeleze şi la prochinetice, adică medicamente ce stimulează evacuarea stomacului. Prea mult vin şi prea multă bere îi chinuieşti pe bolnavii cu reflux gastroesofagian, fiindcă stimulează secreţia acidă. De altfel tăriile, adică băuturile alcoolice tari, sunt suportate mai bine de cei cu reflux decât vinul şi berea. 

MERSUL PE JOS
Pentru a împiedica refluxul gastroesofagian, dar şi celelalte necazuri e bine ca la mesele festive consumul de mâncare să se facă în porţii mici, alternându-se cu mişcarea. Medicina a demonstrat că mersul pe jos este cea mai sănătoasă formă de mişcare. Acest mers pe jos, pentru a fi sănătos, nu trebuie să se facă nici agale, în dorul lelii, dar nici să gâfâi de alergătură şi pas rapid. Ritmul recomandat de mişcare este cel în care pulsul creşte cu 40%-50%. Astfel, dacă în repaus omul are pulsul de 60, în timpul mişcării sănătoase pulsul lui trebuie să crească cam la 90 de bătăi pe minut.

LEGUMELE ŞI CARNEA
După ce a explicat toate acestea prof. dr. Alexandru Oproiu, şef de şcoală în gastroenterologie, mai dă un sfat mai puţin cunoscut de gospodine. În bucătărie nu e bine să se pună prea apropiate carnea şi vegetalele. Când se taie carnea în bucătărie sau când se toacă, în zona respectivă nu trebuie să existe legume. Vegetalele pot fi purtătoare de microbi, ce conduc la toxiinfecţii alimentare şi la diaree cu deshidratare. Scaunele mai numeroase de trei pe zi şi de consistenţă moale, chiar apoasă, sunt catalogate ca diaree. Diareea nu numai că îl sărăceşte pe om de lichide, dar o dată cu deshidratarea se pierd şi unele minerale: sodiu, potasiu, clor. De aceea, în timpul diareelor, suferinzii trebuie să se hidrateze şi e bine să folosească şi acele prafuri de rehidratare, care să fie dizolvate în apă fiartă şi răcită.

Iată şi alte capcane în care poate călca păgubos omul. Berea caldă e periculoasă, ea ajunge în stomac la 40-42 de grade şi fermentează, generând balonări, râgâieli, disconfort digestiv. De altfel, fabricanţii de bere ştiu să oprească procesul de fermentare negativ de la 40-42 de grade prin metode tehnologice. Şi o altă capcană, prea multă cafea, chiar decofeinizată, sporeşte secreţia de acid din stomac, aducând neplăceri. Iar ca o formulă generală, fiecare om are ecuaţia lui de alimentaţie. El trebuie să fie atent la cum reacţionează vezica biliară, dar şi stomacul,  să se ferească de acele mâncăruri care-i pică greu.

×
Subiecte în articol: gastroenterita