x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Cheagul din plaman

Cheagul din plaman

13 Sep 2005   •   00:00
SANATATEA ADULTULUI
Se intampla adesea tragedii chiar in spital. De vina sunt niste cheaguri care pot omori bolnavul. Dupa interventii chirurgicale mari sau dupa nasteri grele, dar si ca o consecinta a unor traumatisme violente, la ridicarea din pat suferindul deodata poate intra in stop cardiac si cauza este pornirea unui cheag din zona picioarelor care astupa un vas din plamani, asa ca se impune imediat interventia chirurgului cardiovascular pentru a extrage cheagul ce blocase circulatia sangelui in plaman.

Embolia

Profesorul doctor Mircea Patrut, de la Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei, explica aceasta stare de temut numita embolia pulmonara, embolie care inseamna migrarea unui cheag din arterele picioarelor in artera pulmonara. Embolia pulmonara este de fapt o complicatie a tromboflebitei picioarelor. In faza de inceput, numita flebo-tromboza, cheagul se ancoreaza de peretele vasului picioarelor, dar coada cheagului e mobila si floteaza in curentul de sange. Aceasta faza de flebo-tromboza este periculoasa fiindca cheagurile oscilante se pot desprinde si pleca spre plamani. A doua faza este chiar tromboflebita, cand vasul sufera un spasm si peretii lui se lipesc de cheag, deci este mai putin probabil sa porneasca cheagul spre plamani. In aceasta faza apar si simptomele. In prima faza de flebo-tromboza insa semnele nu sunt evidente si cu atat e mai greu de pus diagnosticul precoce. Tocmai de aceea cei care au predispozitie la tromboflebita trebuie sa incerce o profilaxie, iar cei cu factori de risc in urma unor operatii ample, nasteri dificile sau traumatisme trebuie investigati. Daca din vasele picioarelor pleaca un cheag mai mic, el se opreste intr-o ramura a arterei pulmonare cu diametrul comparativ cu dimensiunea cheagului. Cheagul infunda aceasta ramura a arterei si zona respectiva de plaman nu mai este hranita. Daca s-a fixat cheagul mic intr-o ramura periferica a plamanului, el nu mai poate fi extras chirurgical, artera respectiva e compromisa, nici zona de plaman nehranita cu sange nu mai poate fi reabilitata si se scoate portiunea de plaman moarta. Daca insa cheagurile sunt mici si numeroase, se produc embolii mici, asa ca desi sunt astupate artere periferice sau ramuri secundare ale arterei, se pot distruge plamanii, ceea ce conduce la necesitatea de a face un transplant de plaman. Dupa operatii complicate sau nasteri grele, dupa traumatisme grave atunci cand bolnavul este ridicat din pat, dupa o perioada de stat la pat el poate cadea fulgerat, intrand in stop cardiorespirator din pricina acelor cheaguri care au infundat arterele plamanului. Daca acel cheag pornit din picioare e de dimensiune mare, el se blocheaza in trunchiul arterei pulmonare sau in ramurile din dreapta si din stanga. In aceste situatii de mare urgenta, cand cordul se opreste, bolnavul trebuie resuscitat cu deosebita vigoare pana este urgent urcat pe masa de operatie, unde i se extrage cheagul blestemat.

Arteriografie pulmonara

Cand s-au pornit cheaguri mici, simptomele sunt palide si irelevante cu oarecare stare de neliniste, o usoara tahicardie, febra mica, bolnavul respira mai greu, incepe sa se invineteasca si simte o jena de la un junghi in torace. Daca omul nu a intrat in stop cardiac, el tot trebuie operat. Daca omul este adus cu inima oprita si mai mult de 5 minute creierul n-a fost hranit cu sange, din cauza unei resuscitari necorespunzatoare, chirurgul poate sa reporneasca inima scotand cheagul, dar bolnavul ramane acerebrat, fara nici o activitate a creierului. Reamintim ca daca sunt mai multe cheaguri si se creeaza o hipertensiune cronica in plamani, ea se rezolva prin transplant pulmonar. Este foarte important diagnosticul de tromboza la picioare stabilit din timp ca sa se incerce topirea cheagurilor cu medicamente sau sa se procedeze la introducerea pe vena cava a picioarelor a unui filtru in forma de umbreluta, ce nu permite cheagului sa migreze spre plaman. Examenul numit arteriografie pulmonara evidentiaza si marimea cheagului, dar si locul unde el s-a fixat in plaman. Cheagurile se formeaza in vasele picioarelor la oamenii care au un factor de coagulare mare, care au o leziune la tunica venei sau la oamenii care, prin pozitia prelungita in faza culcat, sufera o stagnare a sangelui intr-o zona vasculara. La acesti oameni cu risc crescut de tromboflebita, pentru a preintampina migrarea cheagurilor spre plamani, trebuie sa se faca tratament cu medicamente anticoagulante, iar pacientii respectivi e bine sa poarte ciorapi elastici sau fese elastice infasurate pe piciorul bolnav.

STIRI

MENOPAUZA. Gimnastica are o influenta benefica asupra sanatatii femeilor in primii ani dupa instalarea menopauzei. Cercetatorii germani au tinut sub observatie 86 de femei ajunse la menopauza, timp de 3 ani. Acestea au avut un regim alimentar obisnuit, au luat suplimente de calciu cu vitamina D si au facut de patru ori pe saptamana cate 65-70 de minute de gimnastica. Dupa 3 ani, femeile au fost supuse unor analize speciale care au evidentiat imbunatatirea densitatii osoase, cresterea rezistentei la efort si scaderea grasimilor in sange. De asemenea, aceste femei au suferit mai rar de insomnii sau de migrene.

CERCETARE. O echipa de cercetatori britanici de la Universitatea din Newcastle au obtinut, in premiera, autorizatia de a crea un embrion uman care va purta patrimoniul genetic a trei persoane. Obiectivul echipei profesorului Doug Turnbull este de a gasi o solutie pentru a preveni transmiterea genetica a bolilor mitocondriale. Printre acestea se numara miopatia, o afectiune degenerativa a muschilor.

TENSIUNE. Potrivit unui studiu franco-australian, tinerea sub control a tensiunii arteriale poate preveni sau reduce leziunile cerebrale responsabile de tulburari cognitive sau dementa. Leziunile respective se formeaza fara ca persoana in cauza sa-si dea seama. Numite "infarcturi silentioase" sau "semnale ale substantei albe", leziunile sunt favorizate de hipertensiunea arteriala. Autorii studiului estimeaza ca aceasta trebuie tratata corect, chiar daca valorile depasesc cu putin 14 mm Hg.

×