Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului

Marţi, împreună cu Jurnalul Naţional şi suplimentul Jurnalul de sănătate, primiţi volumul “Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului”, apărut la Editura Curtea Veche. Autoarea acestei cărţi, Jean Carper, oferă informaţii, date şi reţete care ajută cititorul să-şi pună la punct o strategie pentru buna funcţionare a creierului.

În anul 2030, peste 80 de milioane de americani vor fi trecuţi de 65 de ani. Cercetătorii spun că numărul celor cu probleme cerebrale şi de memorie ameninţă să devină un coşmar al sănătăţii publice, dacă nu luăm măsuri imediate. În faţa unui asemenea avertisment, volumul “Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului”, scris de Jean Carper, este un instrument extrem de folositor. Creierul este un organ care creşte şi se dezvoltă, capacităţile şi vitalitatea lui depinzând în mare măsură de felul în care îl hrănim şi tratăm. Astfel ne putem influenţa în mod dramatic funcţionarea creierului şi propriul destin. Mult timp neglijat, creierul constituie acum obiectul unor cercetări biologice intense, iar veştile sunt îmbucurătoare pentru noi toţi.

Toată lumea este înspăimântată de pericolul numit boala Alzheimer, care în repetate rânduri a fost suprapusă cu bătrâneţea. Dar iată că Jean Carper vine cu argumente potrivit cărora boala Alzheimer este foarte departe de îmbătrânirea normală. Altceva se întâmplă pentru a declanşa boala. Este nevoie de agenţi provocatori – care constau în “modificări genetice”, deficite imunitare, defecte metabolice, toxine din mediu sau alţi factori – pentru a induce configuraţiile cerebrale distinctive şi declinul progresiv rapid al funcţionării mintale, tipice pentru Alzheimer. Aproximativ 4% din populaţia cu vârste între 65 şi 74 de ani dezvoltă boala Alzheimer. Cifra se ridică la aproximativ 50% după vârsta de 85 de ani.

Jean Carper a primit un premiu pentru “excelenţă în jurnalism” pentru cartea inovatoare “Cum să oprim îmbătrânirea” din partea Asociaţiei Americane pe Probleme de îmbătrânire, în cadrul căreia a ocupat şi funcţia de vicepreşedinte. Mulţi dintre cititorii noşti au deja volumul “Cum să oprim îmbătrânirea”, apărut la Editura Curtea Veche, oferit cu suplimentul Jurnalul de sănătate. Jean Carper este membră a consiliului consultativ al American Botanical Council, cea mai avizată sursă de informaţii despre plante medicinale.

Dieta
Celulele cerebrale au nevoie de o dietă bogată în proteine. Din dieta creierului trebuie să facă parte oul, în special gălbenuşul, peştele şi untura de peşte, carnea, dar şi legumele şi fructele.

Bolile
Hipertensiunea arterială reduce mărimea creierului şi poate cauza vătămări uşoare ale ţesutului cerebral. Principalul motiv pentru care memoria şi abilităţile intelectuale ale vârstnicilor par să slăbească este legat într-o mult mai mare măsură de boală decât de îmbătrânirea normală.

Bărbaţii
Într-un studiu în care s-au utilizat noile tehnici tomografice, efectuat pe 330 de persoane sănătoase între 65 şi 95 de ani, s-a descoperit că viteza de micşorare a creierului este mai mare la bărbaţi decât la femei.