Trecerea vremii nu iarta pe nimeni. Vrem nu vrem batranetea nu bate la usa. Ea isi face loc si intra nepoftita. Sunt unii insa care clocotesc de viata si se iau la tranta cu batranetea ramanand activi cu minte sprintena si cu chef de a face mereu ceva. Dar exista si unii care la priml falfait de aripa a batranetii cad in genunci, se declara invinsi, mintea lor se blegeste, se considera jucarii stricate, bune doar a fi aruncate intr-un colt de pod prafuit.
Imbatranirea este un proces fiziologic normal, dar la extrema cealalta se afla cumplita dementa Alzheimer. Intre aceste doua extreme se afla o disfunctie cognitiva usoara, adica o pierdere moderata a functiei cunoasterii. Daca se intervine la timp constatandu-se inceputul diminuarii capacitatii de cunoastere se preintampina alunecarea spre forma grava a dementei senile sau spre maladia Alzheimer. Profesorul doctor Radu Mihailescu, sef de sectie la Spitalul Clinic de Psihiatrie 'Prof. dr. Al. Obregia », a studiat foarte atent procesul numit batranete din punctul de vedere al functionarii neuronilor, a celulelor nobile din creier.
Prin imbatranire are loc o diminuare a puterii cognitive, de cunoastere. Scad memoria, atentia, concentrarea. Exista oameni antrenati care vor fi mai puternici. Cei antrenati sunt mai tari in atentie, in memorie si au chiar la o varsta inaintata o remarcabila vioiciune intelectuala. Daca diagnosticul se face la timp si disfunctia cognitiva usoara, adica derapajul moderat in procesul cunoasterii, se surprinde in faze incipiente ar fi cheia prevenirii dementei Alzheimer. Incepand cu varsta de 50-55 de ani e bine sa se faca un asa-zis filtru cognitiv o data pe an sau o data la doi ani pentru a afla unde ne situam. Se face un examen psihologic cu ajutorul caruia se pune diagnosticul fie de dementa senila, fie de disfunctie cognitiva usoara. Se intocmeste un grafic pentru a se interveni eficient. Daca se coboara sub curba normala intram in disfunctia cognitiva usoara si se prescriu medicamente care intarzie sau chiar franeaza pierderea cognitiva, adica pierderea de cunoastere.