Febră sau supraîncălzire?

Deosebirea dintre supraîncălzire şi febră nu este deloc uşor de stabilit. Dimpotrivă. Deoarece simptomele de debut ale febrei şi hipertermiei sunt aproape identice.

În zilele caniculare, expunerea necontrolată la soare poate produce simptome cum ar fi  creşterea temperaturii, cefalee, transpiraţii, ameţeală, greaţă, crampe musculare, creşterea frecvenţei cardiace şi respiratorii, manifestări ce pot evolua în cazuri grave până la confuzie, convulsii, pierderea cunoştinţei. Chiar situarea într-un interior supraîncălzit sau îmbrăcarea unor haine nepotrivite poate produce creşterea temperaturii corpului şi semne de deshidratare, mai ales în cazul copiilor. Totodată, vara, ca în orice alt anotimp, pot apărea stări febrile de etiologie diversă, cel mai frecvent infecţioasă (bacteriană sau virală), dar şi de natură inflamatorie, medicamentoasă, alergică. Stări febrile pot apărea, de asemenea, în contextul unor afecţiuni organice (boli endocrine, neurologice), unele foarte grave (infarct miocardic sau embolism). Deosebirea dintre hipertermie şi febră e cu atât mai dificilă cu cât ele prezintă, cel puţin iniţial, simptome comune: cefalee, transpiraţie, accelerarea pulsului, respiraţii dese şi superficiale, scăderea tensiunii arteriale. Cele două stări patologice au însă mecanisme diferite: în timp ce în insolaţie sau supraîncălzire se produce o depăşire a mecanismelor periferice de termoreglare din cauza factorilor de mediu, febra este rezultatul unei dereglări a centrului hipotalamic al temperaturii. Practic, acest centru din creier este "setat" la o temperatură mai înaltă, generată de unii factori interni. În supraîncălzire, tot corpul este fierbinte, pe când în febră extremităţile sunt reci şi pot apărea fiori sau frisoane. Pentru un diagnostic corect, trebuie apreciate şi condiţiile de mediu în care persoana şi-a petrecut ziua, hrana consumată la ultimele mese, contextul clinic şi epidemiologic. De pildă, dacă este vorba despre un copil, e important dacă acesta este vioi, are poftă de mâncare. Oricum, prezentaţi-vă la medic dacă este vorba de un sugar sub 3 luni, dacă persoana respectivă nu se poate alimenta, dacă există şi alte simptome care ridică suspiciuni: vărsături sau scaune diareice frecvente, cefalee severă, letargie, tuse, dureri abdominale, dureri toracice etc. Chiar dacă este o simplă insolaţie, trebuie intervenit cu scoaterea persoanei din mediu, pentru răcorirea şi hidratarea ei corectă, altfel se poate ajunge la complicaţii grave. Febra mică nu trebuie combătută, pentru că e o reacţie naturală de apărare a organismului, iar înlăturarea ei maschează simptomele şi prelungeşte boala. Oricum, dacă nu sunteţi siguri de originea ascensiunii termice, înainte de a administra orice medicament antipiretic încercaţi să răcoriţi camera, să faceţi un duş călduţ, să schimbaţi hainele în unele mai uşoare. Doar dacă febra persistă sau creşte şi e cauzată sigur de o afecţiune organică, nu de insolaţie, la copiii mici se poate da un preparat cu acetaminophen sau cu ibuprofen la copilul mai mare, iar la adulţi se poate administra şi aspirină.

La acestea de mai sus se pot adăuga medicamente recomandate în afecţiunea cauzală.