Ştiaţi că omul cel mai înalt din lume, ucraineanul Leonid Stadnik, a ajuns la înălţimea impresionantă de 2,57 metri din cauza unei boli rare numite acromegalie sau gigantism? Şi uriaşul baschetbalist român Ghiţă Mureşan suferă de aceeaşi boală. Despre acromegalie ne vorbeşte dr Luiza Vitan, medic primar endocrinolog la Ambulatoriul Spitalului de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.
Ştiaţi că omul cel mai înalt din lume, ucraineanul Leonid Stadnik, a ajuns la înălţimea impresionantă de 2,57 metri din cauza unei boli rare numite acromegalie sau gigantism? Şi uriaşul baschetbalist român Ghiţă Mureşan suferă de aceeaşi boală. Despre acromegalie ne vorbeşte dr Luiza Vitan, medic primar endocrinolog la Ambulatoriul Spitalului de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.
Acromegalia este o boală hormonală rară cauzată de secreţia excesivă a hormonului de creştere. Deşi hormonul de creştere este produs de glanda hipofiză, boala apare în contextul dereglării întregului ax hormonal din hipotalamus – hipofiză – ficat. Hipersecreţia hormonului de creştere este determinată în majoritatea cazurilor de apariţia unei tumori la nivelul glandei hipofize. De obicei, este vorba despre o tumoare benignă (necanceroasă). Hipersecreţia hormonului de creştere duce la dezvoltarea disproporţională a extremităţilor şi, mai grav, la mărirea unor organe interne precum inima (cardiomegalie) sau rinichii (nefromegalie), dar şi la instalarea diabetului.
Aspect grotesc
La copil, hipersecreţia hormonului de creştere determină gigantismul, mărirea extremităţilor prelungindu-se după închiderea cartilajelor de creştere. La adult, boala apare la mult timp de la închiderea cartilajelor de creştere şi se numeşte acromegalie. Extremităţile adulţilor cresc mai mult în grosime. De exemplu, li se îngroaşă degetele sau li se îngroaşă laba piciorului şi nu mai pot purta încălţămintea cumpărată cu ceva timp în urmă. Înfăţişarea pacientului uimeşte prin creşterea nasului, buzelor, bărbiei, obrajilor, arcadelor. Dinţii se distanţează, creşte dimensiunea limbii, pot apărea transpiraţii abundente, oboseală permanentă, tulburări cardiace, creşterea tiroidei. Multor pacienţi li se dezvoltă lipoame şi aluniţe. Dr Luiza Vitan precizează şi simptomele cauzate de compresia tumorii hipofizare: cefalee, îngustarea câmpului vizual, tulburări menstruale, secreţie mamară, lipsa apetitului sexual. “Aproape toate structurile organismului pot fi afectate de acromegalie, mai puţin pavilionul urechii. Caracteristic este aspectul grotesc al pacientului, cu mâini şi picioare mari, piele groasă, voce cavernoasă”, remarcă dr Luiza Vitan.
INCIDENŢĂ. Potrivit medicului endocrinolog Luiza Vitan, anual se înregistrează trei cazuri de acromegalie la un milion de locuitori. Vârsta medie la care apare este de 40 de ani. Boala poate afecta în egală măsură atât femeile, cât şi bărbaţii. De obicei, diagnosticul se stabileşte cu întârziere pentru că procesul patologic evoluează lent, uneori constant, alteori intermitent. Evoluţia severă a bolii este dată de cardiomegalie (creşterea excesivă a inimii), care duce în final la insuficienţă cardiacă.
TERAPIE. Tratamentul acromegaliei se adresează direct cauzei, respectiv scăderea secreţiei hormonului de creştere. Astfel, se poate institui tratament medicamentos, iradiere hipofizară sau înlăturarea chirurgicală a formaţiunii tumorale hipofizare. Speranţa de viaţă a pacientului depinde însă de vechimea bolii, vârsta şi eficienţa tratamentului. Cauzele frecvente de deces sunt insuficienţa cardiacă, hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, posibilele degenerări maligne ale afecţiunilor pielii.