Microbii, invizibili dar periculosi

Microorganismele sunt prezente peste tot: in apa, aer, sol, pe obiecte, pe fiinte. Pentru ochiul omului sunt invizibile. Cine sunt aceste vietati scumpe la fata? Sunt bacteriile, virusurile, levurile (fungii), prietenii, dar mai mult dusmanii nostri. Bacteriile sunt celule vii, cu structura specifica (material nuclear, citoplasma, structuri de invelis), metabolism propriu, capacitate de inmultire. Dimensiunile sunt sub limita vizibilitatii cu ochiul liber, de aceea observarea lor se poate face numai la microscop (ordinul micronilor). Au forme diferite: de la forma sferica (coci) la cea de bastonas (bacili), forme spiralate, ramificate.

Bacteriile bune si rele

Bacteriile nu trebuie considerate neaparat dusmani ai omului. Inca din perioada preistorica, omul s-a folosit de actiunea lor benefica: acrirea laptelui, alcoolizarea mustului, otetirea vinului etc. Totusi se disting urmatoarele categorii de germeni: patogeni (genul Salmonella, genul Shigella, Vibrio cholerae, Corynebacterium diphteriae etc.), care produc boli grave, mortale, daca nu sunt depistate si tratate la timp; saprofiti, cei care formeaza flora bacteriana normala a pielii si a altor zone anatomice, si germenii oportunisti. Initial, saprofitii profita de scaderea capacitatii de aparare imuna a organismului, temporara sau definitiva, apoi capata valente noi, factori de virulenta si devin patogeni, ne explica doctorul Maria Nica, medic primar medicina de laborator la Laboratorul de Microbiologie Clinica din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Tropicale "Dr. Victor Babes".

Bacteriile inalt patogene provoaca boli fie prin simpla lor prezenta in organism, fie prin numarul mare de celule inoculate, fie prin elaborarea de toxine. Bacteriile saprofite au un rol foarte bine precizat: de protectie impotriva agresiunilor exterioare bacteriene, virale sau de alta natura. Cavitatea nazala, bucala, faringele, urechea externa, tubul digestiv sunt populate cu bacterii fara de care nu am putea supravietui. Stafilococii coagulazo-negativi, streptococii viridans, Escherichia coli etc. sunt bacterii "prietenoase", bune, care formeaza bariere naturale pentru organism, recunoscute de factorii de aparare imuna, avand un rol protector.

In cazul unei infectii virale pe fond de stres, de oboseala fizica etc., "vigilenta" organismului se reduce temporar, apare un dezechilibru intre organism si flora saprofita, de protectie. Pe acest fond, bacteriile "prietenoase" depasesc barierele naturale, invadeaza organismul prin fluxul sanguin si declanseaza boli infectioase. In termeni de specialitate se spune ca un germen saprofit devine conditionat patogen, "oportunist": a profitat de o situatie si a provocat boala. Staphylococcus aureus apartine in mod normal florei bacteriene a pielii, a cavitatii nazale, a tubului digestiv etc. si tine conditii normale de aparare imuna, este inofensiv. Cand imunitatea este alterata, devine un patogen de temut.

Un alt exemplu il reprezinta stafilococii coagulazo-negativi (prezenti pe piele, naso- faringe, gura, ureche). Introdusi accidental in fluxul sanguin prin manevre medicale chirurgicale, ortopedice, introducere de cateter endovenos etc., insuficient protejate prin tehnici de asepsie, pot provoca septicemii, endocardite, osteomielite, abcese in diverse organe. Un alt oportunist "reputat" este bacilul pyocianic (Pseudomonas aeruginosa): nepretentios, care se intalneste pe diverse suprafete, pe piele, in apa reziduala. In boli cu imunitate scazuta – neoplazii, hemopatii maligne, SIDA, diabet zaharat, tuberculoza etc. – depaseste barierele naturale, elaboreaza enzime si toxine periculoase, determinand infectii localizate sau septicemii greu de tratat.

60% din infectii

Virusurile sunt particule microscopice care se reproduc doar in celula vie, sunt paraziti absoluti. Ele produc peste 60% din bolile infectioase. Se deosebesc in functie de tipul acidului nucleic (ADN sau ARN), de arhitectura, de prezenta invelisului proteic. Se pun in evidenta prin tehnici de laborator specifice: efecte asupra culturilor celulare, tehnici imunologice si microscopie electronica. Sursele de imbolnavire sunt: oameni bolnavi, mamifere domestice sau salbatice, pasari, pesti, tantari, paduchi etc. Caile de transmitere sunt cele cunoscute: aeriana (pentru rujeola, rubeola, varicela, oreion, mononucleoza infectioasa, gripa etc.), digestiva (enteroviroze, hepatita A, poliomielita etc.), sanguina si sexuala (hepatita B, C, virusul HIV etc.).

De la poarta de intrare, virusurile traverseaza barierele naturale si circula pe cale sanguina, limfatica, nervoasa, pana la organele-tinta, provocand hepatita, encefalita, parotidita, mielita etc.

STIATI CA Helycobacter pilori este un germen din ce in ce mai frecvent implicat in mecanismul ulcerului gastro-duodenal si dovedit raspunzator de transformarea maligna a acestuia. Este important deci diagnosticul precoce, tratamentul tintit. Omul si bacilul tuberculozei au aceeasi varsta. Potrivit unui studiu al cercetatorilor Institutului Pasteur din Franta, aparut pe site-ul Public Llibrary of Science, bacilii tuberculozei ar exista de aproximativ 3 milioane de ani. Varsta unei specii de bacterii este calculata in functie de diversitatea ei genetica.

ONCOGENE. Este dovedit ca tot mai multe virusuri sunt oncogene, adica sunt responsabile de transformari maligne in organele afectate: virusul Epstein-Barr produce mononucleoza infectioasa, dar e asociat cu carcinomul nazo-faringian. Virusul herpes simplex de tip 2 a fost asociat cu carcinomul cervical (col uterin), iar hepatita cu virus hepatitic C are un procent ridicat de transformare in hepatocarcinom. MICOZE. Ciupercile (levuri, fungi) sunt o alta categorie de microorganisme implicate in bolile umane. Sunt celule vegetale inferioare, de forma sferica, ovala, ramificate etc. Patologia micotica intereseaza mai multe specialitati medicale: pneumologie, gastro-enterologie, dermatologie, ginecologie, pediatrie, geriatrie. Se cunosc asa-zisele micoze superficiale, ale mucoaselor, si micoze profunde, ale organelor interne. Levurile se intalnesc oriunde in mediu, pe mucoase, la om si la animale. Caile de transmitere sunt: digestiva, aeriana, cutanata, prin obiecte contaminate. Sursele de infectie sunt: praf, sol, alimente (fructe, legume insuficient spalate), dejectii de pasari. Cel mai frecvent intalnite micoze superficiale sunt cele ale unghiilor, parului, pielii, iar cele profunde sunt candidozele digestive, genito-urinare, meningita cryptococcozica, aspergilloza pulmonara, septicemii cu fungi oportunisti sau patogeni. Infectiile cu fungi sunt mai frecvente la pacientii cu imunitate scazuta (gravide, nou-nascuti, batrani) sau deprimate, din cauza unor boli ca: neoplazii, diabet zaharat, leucemii etc.