Pentru bolnavii infectaţi cu HIV şi/sau virusul hepatitic B sunt disponibile trei medicamente de ultimă generaţie cu un profil de siguranţă foarte bun. Moleculele Adefovir, Tenofovir şi Emtricitabina sunt considerate prima opţiune de tratament pentru pacienţii recent diagnosticaţi sau pentru cei care nu mai răspund la alte tratamente urmate, deoarece virusul a devenit rezistent.
Cele trei medicamente sunt incluse în programul de sănătate pentru pacienţii cu HIV/SIDA, costurile tratamentului fiind subvenţionate de Ministerul Sănătăţii. Astfel, "cu timpul, arsenalul s-a îmbogăţit, în România fiind peste 20 de medicamente antiretrovirale accesibile şi a apărut necesitatea de a individualiza tratamentele cu ajutorul produselor noi de ultimă generaţie", precizează profesorul doctor Sorin Rugină de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa. Din programul naţional HIV/SIDA lipseau aceste molecule care oferă pacienţilor o calitate superioară a vieţii.
În prezent, din cei 9.372 de pacienţi cu HIV/SIDA (9.092 sunt adulţi), 7.400 sunt în tratament. Prof. dr. Carmen Dorobăţ de la Centrul Regional HIV/SIDA Iaşi spune că aici sunt internaţi 1.400 de bolnavi, 940 fiind sub tratament antiretroviral, iar 20% având coinfecţie cu virusul hepatitic B.
Pacienţii cu infecţia HIV sunt pacienţi complecşi, poate cei mai complecşi dintre toţi, tratamentul lor necesitând o permanentă adaptare şi particularizare. Avem mulţi pacienţi în tratament cu antiretrovirale - medicamente care nu permit dezvoltarea virusului în organism - şi pentru aceştia avem nevoie de astfel de medicamente inovatoare care ne ajută pe noi, medicii, să le oferim o şansă în plus", spune profesorul doctor Sorin Rugină.
Profesorul doctor Mihai Voiculescu, şeful Centrului de Medicină Internă şi Nefrologie din cadrul Institutul Fundeni, subliniază profilul de siguranţă a noilor molecule. Specialistul menţionează că ele sunt incluse în ghidurile terapeutice pentru hepatită B şi pentru cei cu HIV, dar şi în programele naţionale. Profesorul Mihai Voiculescu atrage atenţia că prevalenţa hepatitei B în România este de 5,6% la populaţia de până la 80 de ani, ceea ce înseamnă un nivel mediu.
Profesorul Mihai Voiculescu evidenţiază importanţa vaccinării împotriva hepatitei, dar şi decizia Ministerului Sănătăţii de a testa pacienţii spitalizaţi pentru hepatita B, C şi infecţia HIV.
TRANSMITERE
HIV şi virusul hepatitic B se transmit pe aceleaşi căi: contact cu fluidele organismului unei persoane infectate (sânge, lichid seminal, secreţii vaginale) de la mamă la făt în timpul naşterii, utilizarea de ace nesterilizate. Cu toate că au căi comune de transmitere, virusul hepatitic B are o capacitate mai mare de a infecta un organism (de 50-100 de ori mai mare), comparativ cu HIV (acesta poate supravieţui în afara organismului maximum 7 zile).