ORL: Nasul strîmb

"Trebuie să mă operez la nas!" Îi auzi pe cîte unii că oftează, avînd în perspectivă această intervenţie la nas. Culmea e că de cele mai multe ori cei din jur, în loc să-l compătimească, pufnesc în rîs că i-a luat Dumnezeu minţile de se apucă să-şi facă operaţie de înfrumuseţare a nasului

"Trebuie să mă operez la nas!" Îi auzi pe cîte unii că oftează, avînd în perspectivă această intervenţie la nas. Culmea e că de cele mai multe ori cei din jur, în loc să-l compătimească, pufnesc în rîs că i-a luat Dumnezeu minţile de se apucă să-şi facă operaţie de înfrumuseţare a nasului. În cele mai multe cazuri însă luatul ăsta la mişto e ridicol, fiindcă cel care s-a văitat că va ajunge la operaţia de nas nu vrea să-şi facă un nas ca Brat Pitt, ci e necesar să-şi îndrepte peretele dintre nări pentru a respira normal. Cei mai avizaţi ştiu că această operaţie se numeşte intervenţie pentru deviaţie de sept. Mai mult de 60% din populaţia planetei are această deviaţie de sept, adică peretele ce-i desparte fosele nazale este strîmb. Şi atunci, apărînd un obstacol în calea respiraţiei pe nas, oamenii se văd obligaţi să respire pe gură. Peretele ce desparte nările devine strîmb fie dintr-un traumatism, dar cel mai des din pricina unei diferenţe de creştere între cartilajele şi oasele acestui perete despărţitor. Oasele septului nazal cresc mai puţin şi cartilajele cresc mai mult, astfel că acestea se înconvoaie şi împiedică respiraţia pe nas.  Respirînd pe gură, aerul nu se mai umezeşte, nu se mai filtrează, nu se mai încălzeşte ca la trecerea prin nas, aşa că apar laringite, faringite, sforăitul, întreruperile în respiraţie noaptea, reaua ventilaţie a sinusurilor şi proasta oxigenare a creierului. Secreţiile rămîn în spatele timpanului urechii, fiindcă nu se aerisesc bine nici urechea şi apar otitele. Plus că respectivii sînt mucioşi, avînd mereu guturaie. Operaţia constă în rearanjarea peretelui din interiorul nasului.