x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei RECOMANDĂRI/Primul ajutor în degerături

RECOMANDĂRI/Primul ajutor în degerături

de Dr Dana Chehne-Tinică    |    28 Noi 2008   •   00:00
RECOMANDĂRI/Primul ajutor în degerături

Activităţile fizice sau sportive pot deveni periculoase când le efectuăm la temperaturi scăzute şi în lipsa unui echipament adecvat. Leziunile încep de la temperaturi sub 0 grade, de regulă -4,-6,-10 grade, fiind influenţate de valoarea temperaturii şi durata expunerii.

Leziunile sunt agravate de factori externi (altitudine, vânt, umiditate) sau individuali: vârsta (copiii şi bătrânii sunt mai expuşi), o anumită patologie medicală (tulburări vasculare sau neurologice, diabet zaharat, hipotiroidism, exces de alcool, eventuale degerături în antecedente etc). Sunt afectate mai ales extremităţile (degetele de la mâini şi picioare), nasul, urechile, faţa, dar şi alte zone ale corpului. Iniţial leziunile afectează pielea şi ţesutul subcutanat, dar se pot extinde în profunzime la tendoane, articulaţii, muşchi.

SIMPTOME, LA DEBUT
La început, zona este roşie, umflată, cu sensibilitate diminuată. Dacă se continuă expunerea la frig, ea devine palidă, rece, dură, total lipsită de sensibilitate. După patru-şase ore se formează vezicule cu lichid clar, care denotă o afectare superficială, sau sanghinolent, care indică o afectare mai profundă. Dacă leziunile sunt şi mai adânci se formează zone dure, închise la culoare, de cangrenă, care marchează o devitalizare a ţesuturilor. Chiar după rezolvarea episodului respectiv, din cauza afectării vasculare şi nervoase, se înregistrează simptome reziduale: sensibilitate la rece, transpiraţie excesivă, amorţeală, furnicături, durere, întârzieri în creşterea unghiilor. În cazul unor expuneri cronice la frig, zona respectivă devine roşie şi tumefiată, cu senzaţia de durere şi prurit.

TRATAMENT
Primele măsuri de tratament sunt scoaterea bolnavului din zona hipotermică şi încălzirea lui. Pentru zonele afectate nu se recomandă aplicarea de căldură uscată (foc, pături electrice) din cauza lipsei de sensibilitate locală, putându-se ajunge uşor la arsuri. Dacă este posibil, bolnavul va evita mersul, care traumatizează şi mai mult ţesuturile, fiind transportat de colegi sau salvatori. Reîncălzirea nu se face decât dacă nu mai există pericolul ca porţiunile respective să reîngheţe, altfel procesul e foarte nociv pentru ţesuturi. Dacă nu există această posibilitate, zona se usucă delicat, se acoperă cu material steril şi se înveleşte. Reîncălzirea se face în apă caldă, la temperatura de 40 de grade Celsius, timp de 15-30 de minute. Nu se freacă, nu se masează zona, pentru că ţesuturile sunt foarte fragile. La reîncălzire zona se înroşeşte, apar durerea şi hipersensibilitatea locală. Dacă există vezicule sau zone de cangrenă, bolnavul trebuie transportat la spital pentru evaluare şi toaleta rănilor. De asemenea, dacă lipsa de sensibilitate persistă, este important să vă adresaţi medicului. Între timp se pot administra antialgice şi antiinflamatoare. Persoana care a suferit degerături prezintă şi o hipotermie concomitentă, astfel că trebuie luate măsuri şi pentru combaterea acesteia.

 

Prevenire

Fie că munciţi, vă plimbaţi sau faceţi sport la temperaturi scăzute, trebuie să fiţi perfect echipat. Este bine să purtaţi două perechi de ciorapi groşi şi lungi, încălţăminte solidă, cu talpă groasă, care nu lasă să pătrundă apa. În mâini trebuie să aveţi mănuşi groase, pe cap căciulă şi un fular care să vă protejeze faţa şi nasul. Obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte nu trebuie să fie strâmte, pentru a nu stânjeni circulaţia. Asiguraţi-vă că aveţi nişte ciorapi de schimb, în cazul în care vă udaţi. Nu plecaţi singur în situaţia unor condiţii meteo nefavorabile sau asiguraţi-vă că puteţi lua legătura cu alte persoane. Nu vă aventuraţi pe munte dacă nu sunteţi bine echipat sau dacă este un mediu neprielnic.

×
Subiecte în articol: viaţă sănătoasă