Sarcina toxică

Gravidele care suferă de sarcină toxică pot scăpa de neplăcutele simptome prin simpla schimbare a mediului, afirmă medicul Cătălin Haiduc, specialist obstetrică ginecologie la Maternitatea Filantropia din Bucureşti.

"În primul rând, trebuie precizat că majoritatea sarcinilor sunt dominate de un sindrom neurovegetativ. Acest sindrom este, de fapt, un complex de semne şi simptome asociate naşterii. Sindromul poate fi cauzat de modificările hormonale din corpul mamei produse în prima parte a sarcinii.

Sindromul neurovegetativ poate îmbrăca forme şi aspecte diferite, în funcţie de fiecare femeie. Există viitoare mămici care suferă modificări simple ale stării de spirit, ale simţurilor (tactil, olfactiv). De asemenea, au stări de greaţă, de latenţă (inactivitate aparentă, diferenţă între primirea unui stimul şi răspuns), vărsături sau ameţeli.

Dacă aceste stări sunt la un nivel exagerat, permanent, sunt asociate şi dacă mamei îi lipseşte pofta de mâncare, se poate vorbi despre sarcină toxică. Specialiştii numesc această stare clinică disgravidia de prim trimestru, în formă gravă.

Această stare poate duce la o stare de deshidratare a mamei (care este în imposibilitatea de a se hrăni) şi la un dezechilibru complet al ionilor şi al electroliţilor din corp. Embrionul nu este afectat de situaţia neplăcută prin care trece mama. El îşi obţine substanţele necesare creşterii şi dezvoltării din sângele mamei.

MEDICAŢIE
Sarcina toxică se poate depista prin testele de sânge care arată dezechilibrele din organismul mamei. De asemenea, un alt semn că mama are sarcină toxică este pierderea vizibilă în greutate.

Din păcate, până în prezent nu se cunoaşte cauza acestei stări. Din acest motiv, singurele posibilităţi terapeutice care se pot aplica sunt de reglare a dezechilibrelor existente în corpul viitoarei mămici. Se poate administra o medicaţie antispastică şi antiemetică (antivomitive).

DURATĂ ŞI FRECVENŢĂ
Disgravidia de prim trimestru, în forma sa severă, se întâlneşte în primul trimestru de sarcină. "Începând din a 12-a săptămână de sarcină, numărul simptomelor scade progresiv, mergând până la dispariţia completă", spune medicul Haiduc. Specialistul mai precizează că această stare clinică nu se transmite ereditar, dar se întâlneşte mai frecvent când o femeie este pentru prima dată însărcinată. Un alt factor care favorizează apariţia acestor simptome este vârsta mamei.

Dacă mama este prea tânără sau prea în vârstă,riscul ca ea să sufere de simptome exagerate ale stării clinice naturale este mult mai mare.

SOLUŢIE
Schimbarea mediului este cel mai bun tratament în cazul sarcinii toxice. De cele mai multe ori, simptomele dispar dacă viitoarea mamă îşi schimbă mediul. Fie dacă se internează, fie dacă se mută într-un alt loc cu domiciliul, măcar temporar. "Scoaterea din mediul cu care este obişnuită o gravidă are, de cele mai multe ori, un efect excelent. De aceea, unele viitoare mămici ar fi indicat să meargă la munte, la ţară sau în orice loc lipsit de stresul cotidian".

COMPARAŢIE
Pentru că este foarte important să se facă diferenţa între disgravidia de prim trimestru (cu manifestări normale) şi sarcina toxică, vă prezentăm asemănările şi deosebirile dintre aceste stări:

Disgravidie de prim trimestru:
- greaţă însoţită uneori de vomă;
- voma nu produce deshidratare severă;
- gravida nu vomită tot conţinutul gastric;
- starea femeii însărcinate revine la normal după vomă;
- greutatea gravidei creşte sau rămâne constantă, dar nu scade.

Sarcină toxică:
- greaţă însoţită întotdeauna
de vomă;
- voma produce deshidratare;
- gravida vomită tot ce mănâncă;
- are ameţeli, stare de leşin, tahicardie;
- slăbeşte.