Si faraonii se imbolnaveau de frig

Tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli. Niste mumii de faraoni purtau semne ca "imparatii" suferisera de TBC vertebral. Mai apoi s-a dovedit ca tuberculoza exista si in India, Grecia Antica, la Roma, de altfel, ea se trata in acele vremuri cu niste ceaiuri, cu ventuze, cu scoatere de sange.

De altfel, iata cum a evoluat terapia impotriva tuberculozei: prin secolul XVI se indica o cura la munte, apoi se faceau interventii de pneumotorax impotriva TBC. Intra in scena apoi terapia chirurgicala cu taierea zonei de plaman gaurita de caverne, iar dupa 1950 s-a trecut la tratamentul medicamentos, mereu perfectionat. Conferentiar doctor Constantin Marica, sef de sectie la Institutul de pneumologie "M. Nasta", spune ca in clipa de fata, daca se urmeaza constiincios tratamentul cu tuberculostatice, TBC este o boala vindecabila.

Pentru a fi eficienta, terapia trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: in primul rand, terapia cu medicamente anti-TBC e de lunga durata, ea dureaza de regula 6-8 luni, iar daca germenii au rezistenta la tratament, cura se intinde pe o perioada mai lunga de 1,5-2 ani. Capcana este ca, dupa doua-trei saptamani de la inceperea tratamentului, bolnavul incepe sa se simta bine, ii revine pofta de mancare, castiga 2-3 kilograme, nu mai tuseste si nu mai scuipa si atunci el e tentat sa intrerupa terapia, tradarea lui insa il va costa scump, fiindca TBC-ul recidiveaza si poate deveni rebel la tratament. E sarcina medicilor de familie si a dispensarelor de pneumologie ca sa-l supravegheze pe bolnavul de tuberculoza care a parasit spitalul dupa doua luni, sa-l controleze daca isi inghite pastilele zilnic pana la termenul de 6-8 luni. O alta conditie in strategia impotriva TBC-ului este terapia in trepte. La inceputul tratamentului se dau zilnic patru categorii de medicamente: izoniazida si rifampicina ataca in focarele unde colcaie bacilii Koch, al treilea medicament, pirazinamida ataca bacilii spioni care se ascund ca sa-si scoata mai tarziu coltii, iar streptomicina si canamicina din clasa a patra se lupta cu bacilii extracelulari. Aceasta e faza intensiva. Dupa ce bolnavul nu mai are bacili in sputa, tratamentul se reduce la izoniazida si rifampicina, care actioneaza pe toate fronturile. Bolnavilor TBC cu germeni chimiorezistenti trebuie sa li se administreze medicamente mai scumpe. Tocmai pentru a nu ajunge la aceasta forma severa, terapia obisnuita trebuie urmata riguros.