x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Simptom: Când mersul pe jos devine dureros

Simptom: Când mersul pe jos devine dureros

de Dr. Dana Chehne    |    16 Feb 2009   •   00:00
Simptom: Când mersul pe jos devine dureros

O plimbare în aer liber se poate transforma din plăcere în chin atunci când picioarele sunt în suferinţă. Mersul dureros poate ascunde tulburări circulatorii care trebuie tratate pentru a putea face în continuare mişcare.



Exerciţiul fizic a fost întotdeauna considerat o verigă terapeutică importantă în numeroase afecţiuni. În ultimii ani, studiile de specialitate au arătat că eforturile fizice moderate, de exemplu, plimbările prelungite în aer liber, au un efect mai bun asupra organismului decât exerciţiile extenuante de la sala de sport.

Efectuată regulat, mişcarea în aer liber scade frecvenţa şi gravitatea bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, bolilor canceroase şi altor ma­ladii cronice. Putem avea însă surpriza să descoperim că mersul pe jos devine dureros din cauza unor probleme me­dicale de care nu eram conştienţi sau pe care le-am neglijat, însă acesta nu este un motiv să întrerupem activitatea fizică.

Arteriopatia cronică obliterantă este prima afecţiune care poate ridica pro­bleme. Ea se produce prin îngustarea arterelor care irigă muşchii din cauza formării unor plăci aterosclerotice.

După câtva timp de la începerea mersului puteţi simţi o durere severă, cel mai tipic la nivelul gambei, numită claudicaţie intermitentă, simptom care nu încetează până când nu vă opriţi pentru a vă odihni. În afara acestor episoade, pielea membrului inferior este rece şi palidă, cu tulburări trofice şi puls diminuat.

Asta nu înseamnă că trebuie să renunţaţi la acti­vitatea fizică. Este timpul să faceţi un control medical, cu efectuarea unei oscilometrii pentru măsurarea valorilor presionale în membrele inferioare şi cu un examen de sânge pentru determinarea profilului lipidic. Urmând tratamentul medical prescris, mersul poate fi practicat în continuare, în etape mici, până la apariţia durerii, cu perioadă de odihnă consecutivă şi apoi reluat, cu o nouă perioadă de odihnă când e necesar, fără să forţaţi nota.

INSUFICIENŢA PERIFERICĂ VENOASĂ
Insuficienţa periferică venoasă produce o tulburare a circulaţiei, cu scăderea întoarcerii sângelui la inimă şi reţinerea lui în venele periferice. Piciorul este greu, "de plumb", cu o durere surdă care se accentuează la mers, situată mai ales la nivelul coapsei. Membrul inferior este umflat, cu desenul varicos evident, cu modificări de aspect ale pielii şi ulceraţii greu vindecabile. Nici în aceste cazuri plimbările nu trebuie întrerupte. Este bine să purtaţi ciorapi elastici şi să dormiţi noaptea cu picioarele ridicate pe o pernă. Acest lucru poate fi repetat pentru un sfert de oră din când în când şi în timpul zilei.

DUREREA SCIATICĂ
Durerea sciatică apare prin comprimarea rădăcinii nervului şi începe din zona lombară joasă, coborând spre fese, zona posterioară a coapselor şi gambelor. Durerea apare unilateral, este intensă, descrisă ca un şoc electric şi se amelio­rează prin aplecarea coloanei înainte, care scade presiunea pe nerv. Trebuie să vă adresaţi medicului pentru investigaţii şi tratament şi să reîncepeţi treptat plimbările. Deci nu renunţaţi la acest tratament atât de simplu, eficient şi necostisitor care este mersul, dar adaptaţi-l stării dvs. de sănătate!

×
Subiecte în articol: viaţă sănătoasă