SOS acid pe contrasens!

O mulţime de oameni se văicăresc cum că noaptea nu mai pot lipi geană de geană, că li s-a dus somnul pe tobogan şi că sînt obligaţi să patruleze prin dormitoare, neputînd să mai stea lungiţi din pricina arsurilor, reîntoarcerii mîncării în gură şi respiraţiei pipernicite.

O mulţime de oameni se văicăresc cum că noaptea nu mai pot lipi geană de geană, că li s-a dus somnul pe tobogan şi că sînt obligaţi să patruleze prin dormitoare, neputînd să mai stea lungiţi din pricina arsurilor, reîntoarcerii mîncării în gură şi respiraţiei pipernicite. Oamenii aceştia chiar suferă un chin care se cam repetă des, mai ales cînd mănîncă seara înfulecînd, după care, rupţi de oboseala zilei de muncă, se trîntesc în pat. Chiar ei au sesizat că acest disconfort se leagă de acea cină, cînd se bat turcii la gura lor, pentru că vin înfometaţi după multe ore de lucru, timp în care n-au îmbucat nimic, lăsînd masa numai pentru orele de seară. Cu toate astea, nu toţi înregis­trează această suferinţă şi există o serie de modificări în tubul digestiv al unora, care deschid uşa acestei boli. Pentru că refluxul gastro-esofagian îşi are explicaţiile în unele modificări care apar în zona inferioară a esofagului, acolo unde există o supapă, un sfincter ce “vămuieşte” trecerea din esofag în sto­mac, lăsînd hrana să părăsească esofa­gul, pentru a intra în stomac numai în sensul acesta. Hrana este împiedicată de sfincter să se întoarcă spre esofag.

Relaxarea sau, cu alte cuvinte, “blegirea” acestui sfincter înlesneşte ca după masă conţinutul stomacului cu sucuri gastrice acide să o ia pe contrasens şi să revină în esofag, urcînd adesea pînă în cavitatea bucală. Dar nu numai pierderea puterii, a tonusului structurii musculare a acestei supape este de vină pentru reflux, ci şi o stricare a părţii superioare a stomacului, ce intră în torace, învelind cu o parte a diafragmei partea de jos a esofagului. Dar iată cum explică această boală atît de des întîlnită prof. dr Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în gastroenterologie.

Arsuri în capul pieptului

Statisticile arată frecvenţa mare în rîndul populaţiei a refluxului gastro-esofagian. Cam 30% din oameni au un episod de reflux gastro-esofagian pe săptămînă. Iar 60% din populaţie suferă un fenomen de reflux o dată pe lună. Excesul de acid clorhidric din stomac provoacă de altfel două boli: ulcerul şi acest reflux gastro-esofagian. Semnul tipic al bolii de reflux este arsura în spatele sternului, această senzaţie de arsuri fiind denumită pirozis. Arsurile acestea pe piept apar după masă, cînd stomacul e plin, şi mai ales cînd omul se întinde în poziţie orizontală, se apleacă înainte sau ridică greutăţi după masă.

Arsurile pot fi produse de anumite alimente care cresc aciditatea din stomac şi totodată scad presiunea sfincterului esofagian inferior, astfel că nu mai există o separaţie clară între stomac şi esofag. Iată cîteva alimente care înlesnesc apariţia refluxului prin scăderea tonusului sfincterului esofagian: ciocolata, ceapa, usturoiul, roşiile, grăsimile, care se evacuează mai greu din stomac. Pentru a evita suferinţele provocate de refluxul gastro-esofagian nu trebuie să mîncăm mult seara şi să lăsăm să treacă două-trei ore între cină şi momentul culcării. Cei cu reflux trebuie să se plimbe puţin după masa de seară, iar în pat să-şi ridice pe două perne capul. Iar pentru domolirea excesului de acid clorhidric din stomac e bine să fie înghiţită o pastilă pentru scăderea secreţiei de acid din stomac.

Există şi unele medicamente ce rela­xează sfincterul esofagian, cum ar fi medicamentele împotriva durerilor, de tipul scobutil sau atropină. Şi unele medicamente împotriva hipertensiunii, cum sînt blocanţii canalelor de calciu, facilitează instalarea refluxului, dar şi nitriţii de tip nitroglicerină, ce sînt medicamente uzuale în angina pectorală.

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”

Regurgitaţie, eructaţie, tuse seacă

În afară de arsuri, care sînt celelalte simptome pe care le provoacă refluxul gastro-esofagian? E vorba despre regurgitaţie, acel fenomen rău, cu senzaţia că mîncarea vine iarăşi în gură. Alt simptom este eructaţia sau rîgîiala, cum zice poporul, semnul că în stomac se află aer care, din cauza creşterii presiunii, este evacuat brusc prin gură. Alt simptom al refluxului gastro-esofagian este sialoreea, acea senzaţie de apă în gură. Există şi alte semne prin care-şi anunţă prezenţa refluxul gastro-esofagian, dar aceste semne nu sînt atît de clare precum cele de mai sus, ele sînt simptome am putea zice păcălitoare, fiindcă se întîlnesc şi în alte boli.

Un semn de reflux gastro-esofagian este şi acea tuse seacă iritativă care zgîndăreşte bronhiile, fiindcă sucul acid din stomac ajungînd în zona gîtului poate fi aspirat spre plămîni, unde acidul irită. Alt semn derutant al reflu­xului este o durere în torace, care adesea mimează durerile din crizele de angină pectorală, acea boală cardiacă des întîlnită. Ajungînd pînă în gură sucuri acide se provoacă şi leziuni în cavitatea bucală. De altfel, acidul din sucurile stomacului ce se reîntorc anormal prin esofag face rău mucoasei ce tapetează esofagul.

Complicaţii

Una dintre complicaţiile refluxului este esofagita, adică inflamaţia acestei mucoase esofagiene. Inflamaţia mucoasei duce la stenoză, adică la strîmtarea tubului esofagian. Suferinţa se numeşte disfagie, iar dumicatul de mîncare se opreşte în zona sfincterului superior al esofagului. În atare condiţii, înghiţirea mîncării devine dureroasă.

Dar mai grav este alt fenomen. Mucoasa esofagului nu este pregătită să facă faţă acidului din sucurile stomacale ce se reîntorc pe contrasens. Aşa că se întîmplă o adaptare nedorită. În partea inferioară a esofagului, mucoasa esofagiană se schimbă, devenind mucoasă de tip intestinal. Cînd în partea de jos a esofagului mucoasa se schimbă în mucoasă ca în intestin, boala e periculoasă, se numeşte esofag Barrette şi poate duce la periculosul cancer, ce apare la unirea esofagului cu stomacul.  

 
CAUZE. Este acuzată cu vehemenţă pentru refluxul gastro-esofagian acea boală apărută la joncţiunea esofagului cu stomacul şi care se numeşte hernia hiatală. Cu alte cuvinte, stomacul alunecă în torace şi trebuie să intervină chirurgul pentru a rearanja anatomia acestei zone de trecere a esofagului prin diafragmă în abdomen, unde normal se uneşte cu stomacul. Unele tumori crescute în burtă sau fibroame mari, ca şi ascita (lichidul pătruns în abdomen la bolnavii de ciroză), toate înlesnesc instalarea reflu­xului gastro-esofagian. De vină pentru reflu­xul gastro-esofagian este şi obezitatea. Abdomenul mărit al graşilor perturbă construcţia acelei zone de unire între esofag şi stomac. O creştere a presiunii în abdomen provoacă reflux gastro-esofagian, şi asta se întîmplă la oameni graşi, dar şi la gravide.