Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După un efort fizic, cănd avem emoţii sau cănd suntem obosiţi, tensiunea arterială creşte, ca un mecanism de adaptare a organismului, pentru ca apoi să revină la valorile normale.
După un efort fizic, cănd avem emoţii sau cănd suntem obosiţi, tensiunea arterială creşte, ca un mecanism de adaptare a organismului, pentru ca apoi să revină la valorile normale. Există insă şi situaţii cănd aceste creşteri episodice peste valorile normale nu sunt motivate de efort sau de oboseală. Vorbim in acest caz de o tensiune oscilantă. La următoarele măsurători, tensiunea revine la parametrii normali, dar este posibil ca aceste oscilaţii să devină din ce in ce mai frecvente. "In timp, după mai multe luni sau chiar ani, unele dintre aceste persoane cu tensiune oscilantă pot dezvolta hipertensiune arterială. Este ca un semnal care avertizează pacientul că ar putea deveni hipertensiv", ne explică dr Vasile Greere, medic primar cardiolog la Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare "Dr Constantin Zamfir".
Normal
Diagnosticul de tensiune oscilantă nu există in clasificarea standard a nivelurilor de tensiune arterială. Se consideră normală tensiunea 120/80, insă limita normală trebuie să ţină seama şi de vărsta şi condiţiile clinice asociate ale pacientului. "Este important de ştiut că oscilaţii ale tensiunii arteriale pot să apară şi in funcţie de locul in care se desfăşoară măsurătorile. De exemplu, in cabinetul medical, pacientul poate avea o tensiune crescută, dar o măsurătoare efectuată in condiţiile obişnuite de mediu ale pacientului poate arăta valori normale. Această situaţie este cunoscută sub numele de hipertensiune de halat alb", explică dr Vasile Greere. Insă nici această oscilaţie de tensiune nu este de neglijat. Şi in asemenea cazuri există riscul de a dezvolta hipertensiune, in timp, mai spune specialistul.
Asimptomatică
De cele mai multe ori, aceste oscilaţii nu sunt resimţite in nici un fel. Dacă există, simptomele sunt estompate: dureri de cap, ameţeli, tulburări de vedere şi auz, hemoragie nazală, senzaţie de presiune toracică. Ele devin mai pregnante in momentul in care hipertensiunea s-a instalat deja. Chiar şi atunci, sunt deseori ignorate sau tratate simptomatic, fără a investiga cauza reală. "Tocmai pentru că este asimptomatică de cele mai multe ori, hipertensiunea a fost numită ucigaşul tăcut. Ea nu este descoperită decăt in momentul instalării unor complicaţii", semnalează dr Vasile Greere.
Chiar dacă tensiunea oscilantă nu afectează de nici un fel stilul de viaţă, salturile hipertensive trebuie controlate şi prevenite. "Existenţa acestor variaţii ne face să nu abandonăm bolnavul. Trebuie să identificăm factorii de risc, să-i măsurăm tensiunea mai frecvent şi să-l ţinem sub observaţie. Mai mult, ii putem recomanda chiar căteva modificări ale stilului de viaţă: reducerea consumului de sare, creşterea efortului fizic, reducerea greutăţii corporale dacă pacientul este obez sau supraponderal, intreruperea fumatului, reducerea consumului de alcool. Toţi aceşti factori pot să contribuie la creşterea tensiunii arteriale şi la instalarea hipertensiunii. Dacă sunt insă corectaţi, tensiunea poate reveni la parametrii normali", precizează dr Vasile Greere. Pacientul cu tensiune oscilantă poate fi investigat suplimentar prin inregistrarea ambulatorie a tensiunii arteriale. Se utilizează un dispozitiv care măsoară tensiunea periodic (poate fi programat la 15, 30 sau 60 de minute), atăt in timpul zilei, căt şi in timpul nopţii. Avănd această inregistrare, se intocmeşte un raport medical prin care se analizează episoadele de hipertensiune arterială pe care le-a avut pacientul, precum şi condiţiile in care au apărut ele.
MĂSURĂTORI. Tensiunea arterială trebuie măsurată ori de căte ori avem ocazia, fie la medicul de familie, fie acasă. Tensiometrele uzuale, deşi mai puţin fiabile decăt cele utilizate de medici, sunt de un real ajutor in diagnosticul hipertensiunii. "Măsurarea tensiunii este un gest elementar pe care il putem face pentru sănătatea noastră", este de părere dr Vasile Greere. Cel mai bun moment al zilei pentru o măsurare este dimineaţa. Trecerea de la starea de repaus la cea activă este percepută de organismul hipertensivului ca un efort, de aceea tensiunea creşte dimineaţa, iar hipertensiunea este mai uşor de diagnosticat. Aşa se explică de ce infarctul şi accidentul vascular cerebral sunt mai frecvente dimineaţa.
