Tratamentul in bolile reumatismale

Exista cateva zeci de maladi reumatismale, de cauze si mecanisme diferite, iar tratamentul lor nu este intotdeauna simplu. La baza acestuia stau medicamentele antiinflamatorii.

Exista doua categorii principale de antiinflamatorii: nesteroidiene si steroidiene.
Antiinflamatoarele steroidiene includ produsii sintetici cu structura asemanatoare glucocorticoizilor, hormoni secretati de glanda suprarenala.
Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt medicamente cu structura chimica diversa, a caror actiune se bazeaza pe scaderea producerii de prostaglandine, prin inhibarea enzimei responsabile de sinteza acestora, numita ciclooxigenaza (COX).

Prostaglandinele sunt substante care au efecte functionale importante, de exemplu in protectia mucoasei gastro-intestinale, activitatea rinichiului sau trombocitului (celula din sange cu rol in oprirea hemoragiilor). Ele cresc insa semnificativ in cazul inflamatiilor. Exista doua tipuri de enzima COX: COX 1 (responsabila de producerea prostaglandinelor cu efectelor fiziologice) si COX 2 (a carei actiune se intensifica in cazul inflamatiei).

Majoritatea antiinflamatoarelor nesteroidiene sunt nespecifice, actionand asupra ambelor tipuri de enzima si determinand astfel efecte adverse. Sunt incluse aici numeroase substante ca: aspirina, indometacin, ibuprofen, fenilbutazona, naproxen, ketoprofen, piroxicam etc.

Exista insa si medicamente care actioneaza selectiv pe COX 2, cum ar fi: diclofenac, etodolac, nabumetona, meloxicam, nimesulid, celecoxib, etoricoxib si valdecoxib.
Antiinflamatoarele nesteroidiene se administreaza, de obicei oral (sub forma de tablete), mai rar intravenos, dar si sub forma de supozitoare sau unguent care se aplica pe piele. Ele pot determina reactii adverse ca: iritatie gastro-intestinala, toxicitate hepatica (cu cresterea valorilor enzimelor specifice TGP si TGO), scaderea celulelor din sange (leucocite sau hematii), tendinta la sangerare etc.

Antiinflamatoarele steroidiene cele mai folosite sunt: prednisonul, prednisolonul, metilprednisolonul, triamcinolonul, dexametazona. Ele prezinta un efect antiinflamator puternic, dar si numeroase reactii adverse cum ar fi: cresterea riscului de infectii, favorizarea osteoporozei, cresterea glicemiei, tulburari psihice, aparitia ulcerului gastro-intestinal, hipertensiune arteriala, atrofii musculare etc.

Tratamentul afectiunilor reumatismale este complicat si, din pacate, deseori nu poate vindeca boala, ci poate doar ameliora simptomele si incetini evolutia bolii. Dovada este si faptul ca sunt folosite numeroase medicamente nespecifice, cu efecte diferite si uneori cu mecanism insuficient cunoscut. De exemplu, metotrexatul este un medicament folosit in terapia anticanceroasa, dar care in doze mici are efect antiinflamator si imunosupresor (imunosupresia inseamna scaderea activitatii sistemului imunitar, stiut fiind ca exista multe boli reumatismale care sunt de natura autoimuna). Tratamentul nu este lipsit de riscuri, de aceea, lunar, trebuie facute mai multe analize: hemoleucograma (examen al celulelor din sange), teste renale si hepatice.

Leflunomide este un medicament cu efect imunosupresor indicat in tratamentul unor afectiuni reumatismale, inclusiv poliartrita reumatoida. Tratamentul este de lunga durata (ani de zile), impunand verificarea periodica a functiei hepatice. Tot in poliartrita reumatoida se folosesc si sarurile de aur (aurotioglucoza sau aurotiomalatul de sodiu), care au un mecanism incomplet cunoscut insa un efect benefic evident, chiar daca marcat de numeroase reactii adverse. Antimalaricele de sinteza sunt folosite in tratamentul poliartritei reumatoide, dar si al lupusului si altor boli reumatismale. Cele mai folosite medicamente sunt clorochina si hidroxiclorochina. Ele sunt, in general, bine tolerate, dar pot produce tulburari oculare, de aceea sunt indicate controale oftalmologice regulate.

In cazurile care nu raspund la tratament sunt folosite medicamentele biologice. Ele sunt proteine produse prin inginerie genetica, care sunt indreptate impotriva moleculelor specifice implicate in procesul imun sau inflamator. Printre cele mai folosite medicamente de acest tip sunt inhibitorii TNF- alfa : infliximab, etanercept, adalimumab si lenercept.