Un test speranta

Medicii au la dispozitie o noua arma impotriva bolilor de memorie, depresiei si afectiunilor provocate de stres. Testul SymPath, singurul mijloc de evaluare a depresiei prin analiza sangelui, a fost lansat in premiera europeana la noi in tara.

"Acest mijloc de diagnostic precoce al tulburarilor anxios-depresive este cu atat mai important cu cat stresul, principala cauza a acestora, ii afecteaza in procent tot mai mare pe oamenii activi, dar si pe cei de varsta a treia", a subliniat creatoarea testului, prof. dr. Andree Roberge din Canada. Prezenta la evenimentul de lansare, prof. dr. Andree Roberge a apreciat ca SymPath joaca un rol deosebit in prevenirea, monitorizarea si tratamentul tulburarilor anxios-depresive.

La randul sau, dr. Luiza Spiru, presedintele "Ana Aslan" International Academy of Aging, organizatia care a fost gazda a evenimentului, a precizat ca SymPath este un test revolutionar aplicat in mod curent in Statele Unite si Canada incepand din anul 1999, exprimandu-si speranta ca va fi utilizat pe scara larga si in Romania.

Beneficii

Testul evalueaza, cu ajutorul probei de sange, cantitatea unei proteine secretate de sistemul nervos simpatic in conditii de stres cronic. Avand in vedere modul de aplicare, testul este noninvaziv si usor de realizat, ofera rezultate cuantificabile, cu o certitudine de 98%, previne spitalizarea de lunga durata pentru precizarea diagnosticului, ofera informatii utile asupra terapiei de urmat, poate fi repetat ori de cate ori este nevoie.

Noua metoda de diagnosticare poate fi folosita de orice medic specialist sau generalist in cazul persoanelor stresate, obosite, anxioase sau care sufera de migrene, depresie, hipertensiune, tulburari gastro-intestinale, fobii, atacuri de panica.

Boala Alzheimer

Printre bolile care ar putea fi diagnosticate cu ajutorul testului SymPath in timp util pentru inceperea tratamentului este si temuta boala Alzheimer. "Pentru ca au o multime de factori determinanti, pentru ca sunt complexe si necesita investigatii ample, bolile de memorie sunt identificate cand este prea tarziu. Tocmai de aceea, testul este considerat in intreaga lume un ajutor foarte important in problematica bolilor de memorie", este de parere dr. Luiza Spiru.

Metoda este cu atat mai necesara cu cat se constata imbatranirea populatiei Romaniei. "Prin descoperirea precoce a bolilor de memorie, tratamentul poate fi mult mai ieftin si mai eficient. In plus, calitatea vietii bolnavilor este in aceste conditii ameliorata considerabil", a aratat prof. dr. Ezio Giacobini de la Facultatea de Medicina a Universitatii de la Geneva (Elvetia).

Afectiuni subdiagnosticate

In Romania, boala Alzheimer, cea mai grava boala de memorie, este descoperita foarte tarziu, cand deja a ajuns intr-un stadiu avansat. Prof. dr. Ezio Giacobini a atras atentia ca "doar 30% dintre pacientii romani suferind de Alzheimer sunt diagnosticati si, mai grav, numai 10% dintre acestia sunt tratati corespunzator".

In tara noastra, subdiagnosticarea nu este singura problema legata de bolile de memorie, ci si conditiile socio-economice afecteaza controlul acestor afectiuni. "Pentru ca din momentul diagnosticului pana in momentul tratamentului se parcurge o etapa de monitorizare a pacientului, care costa enorm. La aceste costuri se adauga cele legate de medicul de familie, de ingrijirea la domiciliu, care nu sunt asigurate", semnaleaza dr. Luiza Spiru.

La Centrul pentru Diagnosticul si Tratamentul Bolilor de Memorie din cadrul Spitalului Elias, al carei director este dr. Luiza Spiru, medicii diagnosticheaza pacientii, ii trateaza, instruiesc familiile bolnavilor, recomanda ingrijirea la domiciliu, dar toate acestea presupun costuri mari. "Casa de asigurari nu contribuie, nu exista programe nationale pentru bolile de memorie si de aici apar problemele. Majoritatea familiilor celor bolnavi de Alzheimer nu isi permit tratamentul adecvat si ingrijirea la domiciliu. De aceea, majoritatea pacientilor romani nu sunt tratati corespunzator."

SIMPTOME. Uitarea cuvintelor uzuale, problemele de limbaj, dezorientarea in timp si spatiu, judecata redusa (purtarea unor haine groase intr-o zi torida), dificultatea de a plasa obiectele in locurile adecvate, schimbarile in atitudine si comportament (treceri rapide de la calm la furie), pierderea poftei de viata sunt semne ale bolilor de memorie. De obicei, oamenii activi din punct de vedere fizic si mental prezinta un risc mai mic de a dezvolta astfel de simptome.

PARADOX. "In Romania exista personal bine pregatit in domeniul acordarii ingrijirilor la domiciliu. Paradoxul romanesc este ca aceste persoane nu sunt platite in tara si atunci prefera sa lucreze in strainatate. In Italia, de exemplu, sunt inregistrati 70.000 de romani care acorda ingrijiri la domiciliu persoanelor varstnice. Romania exporta ceea ce ar putea folosi pentru controlul bolilor de memorie, care nu sunt tinute sub control in tara dumneavoastra. In Italia, cei mai buni asistenti pentru ingrijirea bolnavilor neurologici sunt femeile romance. Daca acestea ar pleca in masa din Italia, sistemul ingrijirilor la domiciliu s-ar prabusi", a adaugat prof. dr. Ezio Giacobini.

SFATUL MEDICULUI

Intrebat despre solutiile terapeutice in cazul bolilor de memorie, prof. dr. Ezio Giacobini spune ca "din pacate, nu exista medicamente care sa previna boala Alzheimer, exista doar atitudini profilactice. Acestea presupun mentinerea activitatilor fizice si mentale dupa varsta de 50 de ani si prezentarea la medic de la primele simptome. In schimb, pentru dementa de tip vascular exista tratament preventiv pentru ca acesta este legat de tratamentul corect al factorilor de risc: hipertensiunea arteriala, bolile coronariene". Reteta prof. dr. Giacobini pentru varstnici este: "Nu va retrageti din activitatile sociale, mentineti relatiile cu familia si prietenii".

STIATI CA

Testele epidemiologice existente in momentul de fata in Romania arata ca bolile de memorie sunt destul de frecvente, pe primul loc situandu-se boala Alzheimer, urmata in ordine de dementa vasculara, dementa mixta, dementa fronto-temporala si dementa parkinsoniana. Riscul dezvoltarii unor astfel de boli este de 14% la populatia cuprinsa intre 50 si 65 de ani, iar pericolul creste la 40% in cazul populatiei peste 65 de ani.