Această practică a devenit normală pentru multe familii, o realitate care a schimbat dinamica tradițională a copilăriei și a relației părinte-copil. Aceasta este o situație care are implicații profunde asupra modului în care micuții cresc și se dezvoltă.
Psihologul Dan Ivănescu spune că fiecare copil este unic și că experiența fiecăruia în acest context poate varia semnificativ, iar diferențele individuale în temperament, reziliență și abilități de adaptare pot influența modul în care un copil răspunde la programul prelungit. Există câteva efecte generale pe care le putem considera în contextul stagiului lung în grădinițe și școli. „Pe termen mediu, copiii pot experimenta consecințe relevante pentru dezvoltarea lor din cauza programului extins la grădiniță sau școală. Creșterea stresului și anxietății este evidentă, deoarece copiii se pot simți presați să facă față responsabilităților academice și sociale crescute. Oboseala și epuizarea pot fi, de asemenea, probleme majore, întrucât copiii necesită mai mult somn decât adulții pentru dezvoltarea lor. Programul prelungit, adesea combinat cu deplasarea și activitățile extrașcolare, poate duce la o privare cronică de somn, afectând performanța școlară și starea generală de bine a copilului. În plus, timpul petrecut în instituțiile de învățământ limitează interacțiunile calitative în familie, având potențialul de a diminua legăturile familiale și sentimentul de apartenență al copiilor”, explică psihologul Dan Ivănescu.
Grijă la nevoile lor psihologice și emoționale
În condițiile în care mulți copii petrec chiar și 8-10 ore pe zi la grădiniță sau școală, este esențial să ne asigurăm că nevoile lor psihologice și emoționale sunt îndeplinite. În acest sens, psihologul Dan Ivănescu sugerează mai multe strategii pentru a ajuta copiii să se adapteze și să prospere în această situație.
1. Asigurați echilibrul. „Una dintre cele mai importante strategii pentru a ajuta copiii să gestioneze programul extins la grădiniță sau școală este să asigurați un echilibru între timpul petrecut într-un mediu structurat și timpul liber. Fiecare copil are nevoie de un echilibru între activitățile structurate și nestructurate, între timpul petrecut într-un mediu social și timpul petrecut în solitudine, între activitățile fizice și cele cognitive. Un echilibru sănătos poate arăta diferit pentru fiecare copil. În general însă, un echilibru sănătos ar putea include un mix între activități academice, activități fizice, timp liber pentru joc și creativitate, precum și timp suficient pentru odihnă și relaxare. Echilibrul este vital pentru a preveni epuizarea și stresul, precum și pentru a încuraja dezvoltarea armonioasă a copilului”, declară Dan Ivănescu.
2. Promovați activitățile de relaxare. „Într-o lume aglomerată cu stimulare și informații, copiii pot beneficia enorm de la activități care îi ajută să se deconecteze, să se relaxeze și să se calmeze. Aici intră în scenă activități precum joaca, yoga pentru copii, desenul, muzica sau alte hobbyuri care trebuie încurajate. Aceste activități au rolul de a calma sistemul nervos, de a reduce nivelul de stres și de a îmbunătăți starea de bine a copilului. De asemenea, acestea pot ajuta la îmbunătățirea concentrării și a performanței academice, la dezvoltarea autocontrolului și a abilităților de gestionare a emoțiilor”, continuă psihologul.
3. Comunicați cu copilul. „Comunicarea este esențială în orice relație, inclusiv în relația dintre părinte și copil. În contextul programului prelungit la grădiniță sau școală, este crucial să menținem o comunicare deschisă cu copiii noștri. Acest lucru înseamnă să îi ascultăm cu atenție, să le validăm emoțiile, să le răspundem la întrebări și să discutăm cu ei despre experiențele lor zilnice. Copiii au nevoie să știe că pot vorbi deschis despre grijile, fricile sau bucuriile lor și că vor fi ascultați și înțeleși. Această comunicare deschisă poate ajuta la prevenirea și gestionarea stresului și anxietății, la îmbunătățirea stimei de sine și la dezvoltarea unor abilități de comunicare sănătoase pe termen lung”, explică specialistul.
4. Încurajați somnul de calitate. „Somnul este vital pentru dezvoltarea fizică și mentală a copiilor. Un program de somn regulat și suficient poate ajuta la prevenirea oboselii cronice, a tulburărilor de somn și a altor probleme de sănătate asociate cu privarea de somn. În funcție de vârstă, copiii au nevoie de între 8 și 14 ore de somn pe noapte. În plus, calitatea somnului este la importantă, la fel cantitatea. Acest lucru înseamnă un mediu de somn liniștit și confortabil, fără perturbații și fără aparate electronice înainte de culcare”, continuă psihologul Dan Ivănescu.
5. Consilierea psihologică. „În final, în cazul în care copilul prezintă semne de stres sau anxietate, este indicat să fie consultat un psiholog. Un profesionist în domeniul sănătății mintale poate oferi suport, strategii de gestionare a stresului și anxietății și poate ajuta la identificarea oricăror probleme subiacente. Așadar, este esențial să înțelegem că fiecare copil este unic și că experiența fiecăruia în acest context poate varia semnificativ. Cu toate acestea, cu ajutorul acestor strategii, putem asigura un mediu de dezvoltare optim pentru copiii noștri, chiar și în contextul unui program prelungit la grădiniță sau școală”, conchide psihologul Dan Ivănescu.