Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Somnul este, fără îndoială, cel mai important pas pentru a crea noi obiceiuri și a face schimbări comportamentale”, menționează Nicole Vignola, expert în neuroștiință și autoare a studiului „Reprogramează-ți creierul” (Editura Lifestyle, 2025). Dar să-i dăm credit: „În timpul somnului, amintirile noastre și informațiile proaspăt dobândite sunt consolidate și codificate în centrii memoriei din creier. În stare de veghe, creierul procesează și obține în mod activ noi informații. Inițial, aceste amintiri sunt fragile și se pot destrăma ușor. Când dormim, creierul le stabilizează creând noi legături sinaptice în centrii memoriei, ca să ne putem aminti acele informații mai târziu. Astfel se consolidează noile amintiri și informații pe care le-am dobândit în cursul zilei. În plus, dacă am dormit prost, e posibil să avem o stare de confuzie mintală și să nu putem gândi clar. Acest lucru influențează și modul în care fabricăm noi amintiri în ziua următoare”.
Ce face creierul nostru noaptea
Pe fir: „Somnul contribuie la numeroase funcții biologice, printre care și la capacitatea noastră de a ne reprograma creierul. Este, de asemenea, un proces fiziologic indispensabil, cu un impact profund asupra corpului și a minții umane. Somnul joacă un rol vital nu doar în consolidarea amintirilor, ci și în menținerea sănătății fizice, a funcțiilor cognitive, a stabilității emoționale și a calității vieții în general. Pentru a înțelege somnul, hai să examinăm ce-ar trebui să facă creierul nostru noaptea”. Hai!
Unde cerebrale lente
Când dormim, parcurgem ciclic două faze ale somnului: somn REM (rapid eye movement - mișcări oculare rapide) și somn non-REM. Fiecare asemenea ciclu durează aproximativ 90 de minute. În prima parte a nopții, trecem prin două faze de somn profund, caracterizat prin unde cerebrale lente, care contribuie cel mai mult la refacerea corpului și a creierului nostru. Dacă te organizezi bine, poți trece prin trei faze de somn profund pe noapte. În mod normal, te cufunzi într-un somn profund în decurs de o oră după ce adormi, iar pe parcursul nopții ciclurile se scurtează treptat. Această etapă este esențială pentru a avea un somn odihnitor, care‑i permite organismului să se refacă și să crească, ajutând totodată la consolidarea noilor amintiri. De asemenea, contribuie la îndepărtarea toxinelor din creier prin intermediul așa-numitului sistem glimfatic”.
Risc de demență
Sistem glimfatic? „Acesta asigură eliminarea eficientă a metaboliților toxici din sistemul nervos central; îl putem considera un sistem de îndepărtare a reziduurilor din creier. Când acest sistem nu funcționează corespunzător, poate duce la pierderi de neuroni, inflamație și chiar demență. Există date care sugerează că rafinarea somnului profund poate contribui la îmbunătățirea gândirii creative, a memoriei și a capacității de a învăța. Toate aceste informații sunt foarte importante pentru persoanele care vor să-și rescrie povestea. E posibil chiar să constați că, atunci când înveți ceva nou, cum ar fi o limbă străină, ești mai obosit și ai mai puțină energie cognitivă la dispoziție. Începi să uiți lucruri, să nu mai știi unde ți-ai pus cheile și să fii distrat”.
Procesarea gândurilor nedorite
Mai departe: „Somnul REM joacă un rol crucial în procesarea emoțiilor și consolidarea amintirilor. În timpul somnului REM, creierul este foarte activ și apar visele. Această etapă a somnului este asociată cu reglarea emoțională, stabilizarea amintirilor și procesarea experiențelor acumulate în starea de veghe. Somnul REM ajută la eliminarea încărcăturii emoționale asociate cu experiențele traumatice și gândurile nedorite. Acest proces implică reorganizarea și restructurarea amintirilor, ceea ce poate contribui la reducerea reactivității emoționale și a suferinței asociate cu evenimentele traumatice”.
„Somnul este un proces fiziologic indispensabil, cu un impact profund asupra corpului și a minții umane”, Nicole Vignola, neurocercetătoare
„Somnul joacă un rol vital nu doar în consolidarea amintirilor, ci și în menținerea sănătății fizice, a funcțiilor cognitive, a stabilității emoționale și a calității vieții în general”, Nicole Vignola
Citește pe Antena3.ro
