Adolescenţă cu droguri, SIDA şi hepatite B sau C

34.000 de persoane vor beneficia, în următorii doi ani, de testare, diagnosticare şi tratament gratuit
În ţara noastră, în ultimii doi ani, 30% dintre persoanele nou diagnosticate cu HIV s-au infectat prin consum de droguri injectabile. Dar persoanele dependente de droguri se confruntă şi cu alte probleme de sănătate: peste 80% dintre ei au hepatită cu virusul C şi un număr semnificativ au tuberculoză, probleme de sănătate mintală, mulţi dintre consumatori fiind încă nediagnosticaţi. Pentru stoparea consecinţelor acestui fenomen, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” a fost lansat proiectul “Îmbunătăţirea prevenirii şi controlului HIV/SIDA şi a hepatitei B şi C în România”. Astfel, în următorii doi ani, în cele nouă centre HIV/SIDA din ţara noastră, 34.000 de persoane vor fi testate gratuit pentru HIV şi virusurile hepatitice B şi C, precizează managerul Institutului “Matei Balş”, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel. Aceste persoane vor beneficia, pe lângă testare gratuită, de stadializarea infecţiei şi de terapie specifică. Doctorul Cristian Oană, Societatea de Medicină de Familie, relevă faptul că “aceşti oameni (consumatori de droguri – n.r.) vin la medicul de familie pentru diferite complicaţii, mai ales pentru tromboflebite, în zonele unde îşi injectează, neigienic, drogurile. După 2-3 întrebări, ei îţi spun toată povestea lor. Aflăm de la ei tot, până şi mercurialul drogurilor”. Dr. Oana insistă asupra necesităţii destigmatizării acestei categorii de oameni, consideraţi prea uşor nişte “poponari” sau “nenorociţi”. În acest sens, ar trebuie să reţinem că adicţia, inclusiv cea de droguri, este o boală cronică, aşa cum sunt hipertensiunea, diabetul etc. Şi că, în cazul adicţiei, vorbim mai degrabă de stabilizare decât de vindecare, şi asta numai după administrarea unui tratament corect şi după cel puţin un an de consiliere psihologică.

Profilul consumatorului de droguri îl face medicul Adrian Octavian Abagiu, adunând informaţii de la cei care păşesc în Centrul de Servicii Integrate pentru Tratamentul Toxicodependenţilor de la INBI “Matei Balş”. În ultimii patru-cinci ani, aproximativ 70% dintre pacienţii consumatori de droguri sunt persoane fără studii, fără casă, care au furat şi au vândut pentru a face bani de droguri. Mai grav este că la numai 15 ani încep consumul de haşiş. S-a creat impresia că haşişul e un drog uşor. Îi face să se simtă bine, iar aceştia îşi creează falsa impresie că pot controla drogurile, ceea ce este total greşit. Ulterior, dacă devin depedenţi, aceşti adolescenţi ajung să consume droguri şi mai puternice, cum ar fi heroina. Trebuie să se înţeleagă că marijuana este periculoasă, mai ales că produsul care se găseşte acum pe piaţa neagră este mai puternic decât ce exista în trecut. La 15, 16 ani ani creierul este unul fragil şi se pot crea daune iremediabile”, avertizează dr. Abagiu.

Potrivit prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, acest proiect, derulat cu fonduri norvegiene, are ca obiectiv şi realizarea unui registru electronic naţional ce va conţine înregistrarea pacienţilor cu hepatită, asigurarea continuităţii programului de schimb de seringi pentru utilizatorii de droguri injectabile, dar şi o campanie naţională de informare, educare, comunicare în domeniul HIV şi hepatitei B şi C axată în principal pe consumatorii de droguri. Proiectul se axează, totodată, pe realizarea unui studiu la nivel naţional privind atitudini, comportamente, mentalităţi în rândul populaţiei generale în domeniul HIV/SIDA şi hepatitei B şi C, subliniază dr. Mioara Predescu, coordonatorul proiectului. În prezent, în lume, sunt 185 milioane de persoane infectate cu virusul hepatitic C, iar un milion mor în fiecare an.