Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Modificări minore în dietă, precum creșterea aportului de fibre solubile în paralel cu diminuarea cantității grăsimilor, ajută la menținerea astmului bronșic sub control, sunt concluziile unui nou studiu prezentat, recent, de oamenii de știință australieni. Descoperirea acestora ar putea revoluționa tratamentul acestei afecțiunii respiratorii cronice, cu care se luptă peste 300 de milioane de oameni, la nivel mondial.
Studiul condus de cercetătorii australieni din cadrul Universității din Newcastle a fost prezentat la începutul acestei săptămâni, în Canberra, și este primul care a analizat impactul modificării microbiomului intestinal în controlul astmului la om.
Concret, au fost utilizate suplimente de fibre alimentare, pentru a schimba compoziția bacteriilor din intestin. Iar aceste modificări în dietă au fost asociate cu o reducere a inflamației căilor respiratorii și a avut un efect benefic asupra controlului astmului, fiind deosebit de eficiente în grupurile de astmatici supraponderali sau obezi, cei care au și cele mai mari probleme în gestionarea bolii respiratorii.
„Aceasta cercetare inovatoare oferă speranța unui tratament viabil, complementar, pentru zeci de milioane de astmatici din întreaga lume care se luptă să-și țină sub control astmul cu medicamentele existente“, a spus profesorul Lisa Wood, liderul echipei de cercetători.
Efectul alimentelor grase în astm
Un alt studiu prezentat la aceeași reuniune științifică arată ca mesele bogate în grăsimi saturate pot agrava inflamația și ducând la simptome cum ar fi tusea și senzație de apăsare în piept. Potrivit cercetătorilor, rezultatele acestor studii ilustrează rolul pe care îl are alimentația sănătoasă și importanța fundamentală pe care o au bacteriile intestinale în starea noastră de bine.
Citește pe Antena3.ro
„Aceste studii arată atât modul în care dietele bogate în grăsimi pot agrava astmul, dar și cum, invers, o dietă bogată în fibre solubile pot ajuta în gestionarea bolii“, a spus Prof. Lisa Wood
După ce mai bine de jumătate de secol, cercetătorii s-au concentrat pe descoperirea unor medicamente care să anihileze bacteriile patogene din intestine, aducătoare de boli cu manifestări imediate, în ultimii ani bacteriile bune și rolul lor în digestia nutrienţilor şi a vitaminelor, sau în sinteza unor aminoacizi esenţiali, au captat tot mai mult interesul oamneilor de știință. Astfel, microbiomul intestinal a devenit, în prezent, unul dintre cele mai fierbinţi subiecte din cercetarea biomedicală.
Astmul bronșic este o afecțiune pulmonară cronică, în prezent fiind ținută sub control cu medicamente administrate - în criză sau de întreţinere, cu ajutorul unor dispozitive inhalatorii.
