Atenţie la indicele de masă corporală!

IMC. Indicele de masă corporală. Calculaţi-vă IMC-ul şi aflaţi dacă sunteţi în pericol de obezitate, hipertensiune, infarct, diabet...

Indicele de masă corporală, IMC sau BMI (Body Mass Index în engleză) este un indicator oficial de calculare a greutăţii ideale şi de depistare a riscului de obezitate. El se calculează împărţind greutatea (exprimată în kilograme) la înălţimea (exprimată în metri) la pătrat.

Cu ajutorul lui puteţi afla câte kilograme ar trebui să slăbiţi sau, din contră, să adăugaţi pentru a nu avea probleme de sănătate. Acest indicator este relevant pentru persoanele adulte (ideal de utilizat după vârsta de 20 de ani), însă nu şi pentru copii sau femei însărcinate. Există şi un IMC adaptat copiilor, care ţine cont nu doar de înălţime şi greutate, ci şi de data naşterii, sexul copilului şi data la care au fost măsurate înălţimea şi greutatea.

BOLI ASOCIATE
Între indicele de masă corporală şi rata mortalităţii există o legătură directă. Potrivit statisticilor, incidenţa bolilor cardiovasculare creşte proporţional cu indicatorul IMC. O persoană care se încadrează în valorile supraponderalităţii sau obezităţii are un risc mai mare de hipertensiune arterială sau infarct miocardic, dar şi de probleme respiratorii (apnee de somn) sau afecţiuni articulare. A fost demonstrată, de asemenea, legătura dintre greutate şi diabet sau anumite forme de cancer.

INTERPRETARE
IMC are patru clasificări ale greutăţii: subponderal, normal, supraponderal şi obez. Sunt considerate persoane subponderale cele care au un indice de masă corporală sub 18,5. Această valoare poate indica o problemă de sănătate mai ales în situaţia în care scăderea în greutate a avut loc într-un interval scurt de timp. IMC normal, cu risc redus de îmbolnăvire, se încadrează între valorile 18,51 şi 24,99.

Indicele de masă corporală cu valori între 25 şi 29,99 indică supraponderalitatea. IMC între 25 şi 27 trebuie considerat un avertisment, iar între 27 şi 29,99 arată că riscul de a avea probleme de sănătate este mai mare. O valoare a IMC egală sau mai mare de 30 este asociată obezităţii. Există trei clase de obezitate: între 30 şi 34,99 vorbim de obezitate primară, între 35 şi 39,99 de obezitate severă, iar ce depăşeşte 40 intră în categoria obezităţii severe. 

Protocoalele terapeutice internaţionale recomandă regim de slăbire persoanelor care au un IMC peste 30 sau celor supraponderale (cu IMC între 25 şi 29,99) care au doi sau mai mulţi factori de risc asociaţi greutăţii. Chiar şi o scădere în greutate de doar 10% diminuează riscul de îmbolnăvire. Persoanelor supraponderale, dar care nu au o circumferinţă mare a taliei şi care au mai puţin de doi factori de risc li se recomandă monitorizarea atentă a greutăţii şi menţinerea ei.

LIMITĂRI
IMC are totuşi limite. El nu poate preciza cantitatea de ţesut adipos şi nici masa musculară sau osoasă. De aceea, IMC supraestimează cantitatea de ţesut adipos în cazul atleţilor, care au o masă musculară crescută. În cazul acestora, o valoare mai mare de 25 nu este neapărat asociată supraponderalităţii şi ei nu trebuie să slăbească. În aceeaşi situaţie se pot afla şi persoanele cu o structură osoasă puternică.

În cazul vârstnicilor, care şi-au pierdut masa musculară, valoarea IMC nu este relevantă, întrucât cantitatea de grăsime poate fi mai mare decât o arată cifrele, iar riscurile pentru sănătate nu sunt de ignorat. În consecinţă, aceste categorii de persoane nu ar trebui să se ghideze cu ajutorul IMC. Pentru a calcula greutatea stratului adipos sau a masei musculare sunt necesare măsurători suplimentare, mai sofisticate. 

FACTORI DE RISC ASOCIAŢI
Riscul de a dezvolta bolile asociate obezităţii creşte atunci când există doi sau mai mulţi factori de risc asociaţi unui indice mare de masă corporală, respectiv: hipertensiune arterială, LDL colesterol (colesterolul "rău") crescut, HDL colesterol (colesterolul "bun") scăzut, valori crescute ale trigliceridelor, glicemie peste limita normală, istoric familial de boli cardiovasculare la vârste tinere, condiţie fizică slabă, fumat.

TALIA
Excesul ponderal este asociat cu anumite riscuri pentru sănătate, aşa cum sunt bolile cardiovasculare şi diabetul. Însă şi distribuţia ţesutului adipos este importantă. Grăsimea localizată la nivelul abdomenului este cea mai periculoasă, fiindcă ea se depune mai ales pe organele interne. Pentru a avea o imagine mai clară asupra riscurilor la care vă expuneţi sănătatea, ar trebui să corelaţi IMC cu circumferinţa taliei.

 

Ştiaţi că
- IMC este numit şi indicele Quetelet, după numele inventatorului său, un savant belgian expert în statistică

- Firmele de asigurări din SUA utilizează IMC pentru a determina riscul de boli cardiovasculare al clienţilor

- IMC cu valori între 17 şi 22 este asociat cu o speranţă mai lungă de viaţă, potrivit unor studii

- Femeile îşi propun să atingă o greutate prea mică pentru înălţimea lor, de aceea se chinuie cu diete inutile. Bărbaţii, în schimb, îşi stabilesc o limită a greutăţii mai mare decât cea recomandată de medici