x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Care sunt pericolele expunerii la radiaţii

0
Autor: Marina Constantinoiu 15 Mar 2011 - 17:40

În caz de accident nuclear major, riscurile de a fi atins de radiaţiile pe care le emit particulele radioactive sunt de două feluri, explică specialiştii citaţi de cotidianul francez Le Monde.

În primul rând, există un risc de iradiere în apropierea sursei radiaţiilor, care priveşte în primul rând personalul care se ocupă de instalaţiile nucleare sau echipele de salvatori/intervenţie. În al doilea rând, există un risc de contaminare a populaţiilor vecine sau ceva mai îndepărtate, dacă intervine şi vântul, care poartă pulberile sau gazele radioactive dintr-o parte în alta.

Această contaminare este externă, când pulberile se depun pe piele. Şi internă, atunci când elemente radioactive penetrează în corp pe cale respiratorie, prin absorbţia de alimente sau de băuturi contaminate sau prin intermediul unei răni, de exemplu. Consecinţele depind, astfel, de doza absorbită, care ea însăşi este în funcţie de intensitatea sursei radioactive, de proximitatea sa, de natura radiaţiilor emise şi de timpul de expunere. Când are loc un accident grav, mai multe elemente radioactive foarte nocive – cesiu, stronţiu, gaze rare precum krypton-ul şi xenon-ul – sunt susceptibile de a fi răspândite în atmosferă. Toate aceste produse sporesc posibilitatea producerii de mutaţii în celule pe care le iradiază, riscul principal în caz de contaminare fiind acela de a face un cancer. Din acest punct de vedere, pericolul cel mai mare este fără îndoială cel al unei contaminări cu iod radioactiv.

Emis sub formă gazoasă, iodul inhalat are proprietatea de a se fixa foarte rapid în tiroidă, provocând iradierea glandei. Când populaţia ameninţată nu a putut fi evacuată din zona afectată, mijlocul cel mai la-ndemână de prevenţie este distribuirea de pastile de iod, în special bebeluşilor, tinerilor şi femeilor însărcinate.

Autorităţile japoneze au început distribuirea acestor pastile. Pentru a se evita sau limita fixarea iodului radioactiv, trebuie absorbit, în interval de o oră (care precede sau urmează inhalării) a iodului stabil (neradioactiv). Acesta saturează tiroida şi împiedică fixarea ulterioară a elementului radioactiv.

Coordonatorul compartimentului care monitorizează situaţia radiaţiilor în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică din România, dr. Alexandra Cucu, a explicat pentru România Actualităţi că efectele expunerii la radiaţii depind de mai mulţi factori - tipul radiaţiilor, durata expunerii, cantitatea sau părţile corpului care sunt expuse - însă în general există două tipuri de urmări, unele ce pot apărea în timp, iar altele imediate.

“Unele somatice, care sunt vizibile sub forma modificărilor de tip vomă, diaree, cefalee, deci practic cele patru afectări, sindromul hemoragipar, digestiv şi infecţios, şi afectarea stocastică, de lungă durată, manifestată prin două afecţiuni - cancerigenă şi, nu în ultimul rând, o acţiune genetică asupra descendenţilor persoanelor expuse. De aceea, pericolul reprezentat de radiaţii e unul pentru care nu există doză limită, există doză recomandată la care suntem protejaţi, dar nu există un nivel sigur de radiaţii, este perfect să ne expunem cât mai puţin”, a explicat aceasta, citată de Rador.

Specialistul român a urmărit, pe cât posibil, situaţia din Japonia, şi afirmă că “pentru persoanele din apropierea centralei s-au luat măsurile de evacuare, adăpostire, deci practic de protejare a personalului din zonele în care există niveluri îngrijorătoare de radiaţii”.

Aceasta a dat asigurări că “există mecanisme internaţionale de notificare a depăşirii nivelurilor de radiaţii coordonate de Agenţia pentru Energie Atomică de la Viena şi există mecanisme naţionale de identificare a oricărei creşteri, respectiv reţeaua de monitorizare a Ministerului Mediului.”

Cât de departe se poate întinde un nor radioactiv?

“Depinde de condiţiile atmosferice, de circulaţia curenţilor, dar în general nu poate ajunge la 9.000 kilometri, cât avem noi faţă de Japonia”, este de părere Alexandra Cucu.

Citeşte mai multe despre:   japonia,   radiatii,   radioactiv,   iod,   contaminare,   alexandra cucu,   cesiu,   strontiu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Legende greşite despre splină. În caz de accident grav, chirurgul o ajută să renască

Legende greşite despre splină. În caz de accident grav, chirurgul o ajută să renască
Există în popor unele convingeri greşite despre splină, cum că ea face parte din aparatul digestiv sau că doare adesea. Medicii demontează aceste mituri: splina nu face parte din sistemul digestiv, ci din cel al...

Dr Andrei Constantinovici îți răspunde la 7 întrebări despre implantul dentar

Dr Andrei Constantinovici îți răspunde la 7 întrebări despre implantul dentar
Galerie Foto Implantul dentar este o rădăcină artificială construită din materiale precum titan sau zirconiu și care poate servi drept suport în cadrul unei restaurări protetice pentru a înlocui dinții lipsă. Dr. Andrei Co...

Partenerul are COVID-19: este sigur să faci sex?

Partenerul are COVID-19: este sigur să faci sex?
Odată cu pandemia de COVID-19 și cu toate temerile de expunere la boală, apare o întrebare: există riscul transmiterii coronavirusului SARS CoV-2 prin relații sexuale? Distanțarea socială nu este evidentă...

Oboseală cronică: un test de sânge ar putea detecta acest sindrom

Oboseală cronică: un test de sânge ar putea detecta acest sindrom
Oboseala cronică este o boală greu de identificat. Dar asta se poate schimba în curând. O echipă de la Universitatea Stanford ar fi găsit o modalitate ușoară de a detecta boala: un test de sânge. Persoanele...

Testul de control al astmului bronșic, la copii

Testul de control al astmului bronșic, la copii
Dacă aveți un copil cu astm, știți că uneori poate fi dificil să evaluați simptomele de care suferă, impactul lor asupra vieții de zi cu zi și eficacitatea efectivă a tratamentului. Există un instrument...

5 motive bune pentru a mânca usturoi

5 motive bune pentru a mânca usturoi
Usturoiul e asociat cu respirația urât mirositoare și cu vampirii. Dar este, de fapt, un adevărat aliment sănătos! Folosit de milenii, face acum obiectul a numeroase studii și continuă să uimească prin...

Aceste alimente anti-îmbătrânire chiar reduc ridurile

Aceste alimente anti-îmbătrânire chiar reduc ridurile
Îmbătrânirea este inevitabilă. Cu toate acestea, nu vrem ca timpul să-și lase amprenta pe pielea noastră. Pete maronii, riduri, laba gâștii - aceste semne, care vin odată cu vârsta, pot fi contracarate cu...

Slăbește „ca la Hollywood”, cu dieta keto a lui Halle Berry!

Slăbește „ca la Hollywood”, cu dieta keto a lui Halle Berry!
În emisiunea ei „PHIT Talks”, Halle Berry și antrenorul ei de atletism, Peter Lee Thomas, au descompus micul dejun keto preferat al actriței. Actrița Halle Berry, în vârstă de 54 de ani, dedică mult timp...

5 metode de a ne accelera metabolismul

5 metode de a ne accelera metabolismul
Galerie Foto Cel mai adesea dăm vina pe un metabolism leneș atunci când nu reușim să slăbim. Puțini știu însă că nu e chiar așa și că sunt cazuri în care dietele nu fac altceva decât să încetinească metabolismul,...

România, printre statele UE cu cei mai mulți farmaciști și stomatologi

România, printre statele UE cu cei mai mulți farmaciști și stomatologi
România are 90 de farmaciști la 100.000 de locuitori, în anul 2018. Cifra este apropiată de Marea Britanie, și depășește Polonia - 77, Austria - 72 și Germania - 66, potrivit Eurostat. Cel mai mare număr de...

Un vaccin pentru COVID-19 foarte aproape de aprobare

Un vaccin pentru COVID-19 foarte aproape de aprobare
Compania de farmaceutice Janssen, parte a grupului Johnson&Johnson, a început testarea vaccinului împotriva COVID-19 în SUA, pe aproximativ 60.000 de voluntari, anunță Institutul Național pentru Alergii și...
Serviciul de email marketing furnizat de