Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit datelor statistice, un român din patru fumează, iar ponderea este mai mare în rândul bărbaţilor. De asemenea, potrivit cifrelor oficiale, în 2014, în România, au murit aproximativ 40.000 de persoane din cauza unor boli atribuibile fumatului.
Noul proiect de lege împotriva fumatului dezbătut acum este unul mediu, raportat la legislaţia europeană. Sunt ţări care au interzis demult fumatul în spaţiile publice şi altele care îl permit în continuare. Cele mai restrictive legislaţii sunt în Marea Britanie şi Irlanda. În Anglia, de exemplu, guvernul discută acum şi propunerea de interzicere a fumatului în maşinile care trans¬portă copii, inclusiv mașina personală. Statele americane au legislaţii diferite, dar mai dure ca în Europa. În New York, în acest moment, nu se poate fuma nici în spaţiile comune, în balcoane sau în orice zone în care există riscul ca fumul să ajungă la vecini.
„Legea nu îşi propune să interzică utilizarea produsului din tutun, ci să protejeze sănătatea persoanelor care sunt afectate de acest consum, în baza obligaţiei constituţionale a statului român de a proteja sănătatea cetăţenilor”, spune doctor Magdalena Ciobanu, expert al Ministerului Sănătăţii şi medic la Institutul de Pneumologie Marius Nasta.
Ce economie s-ar face prin scăderea numărului fumătorilor
La sfârşitul anului trecut, au fost evaluate cheltuielile pe care sistemul de sănătate din România le susţine pentru bolile asociate tutunului: cardio sau cerebro-vasculare, cancer, boli respiratorii şi tuberculoză. În 2012 vorbim despre 1,2 miliarde de lei cheltuieli totale atribuibile fumatului.
Acelaşi studiu arată că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru toate cele patru categorii de boli asociate fumatului a fost de 1.892.323, din care 550.142 au fost cazuri atribuibile direct fumatului.
„Prin scăderea numărului de fumători -mai ales ca urmare a interzicerii fumatului în spaţiile publice -scad cheltuielile pentru îngrijirea sănătăţii. De exemplu, scade numărul internărilor pentru infarct miocardic cu până la 20%, ceea ce poate conduce, de exemplu, la scăderea numărului de pacienţi care necesită implantarea de stenturi cardiace, dispozitive ce sunt plătite printr-un program naţional finanţat de la bugetul de stat”, spune dr. Ciobanu
Citește pe Antena3.ro
