De la tumori la medicamente care aduc boli, în Congresul endocrinologilor

Prof. dr. Constantin Dumitrache a înlocuit obezitatea cu globezitate, din cauza globalizării stilului de alimentaţie
Între 3 şi 6 septembrie, la Sibiu, se desfăşoară cel de-al 9-lea Congres al Asociaţiei de Endocrinologie Clinică din România. În fiecare an, este aleasă altă locaţie pentru acest congres pentru că toate centrele universitare şi centrele de endocrinologie mari, judeţene să fie parte activă la acest eveniment. 

La această ediţie, participă peste 200 de endocrinologi din ţară şi din Franţa, SUA etc. Dar participarea nu se rezumă doar la endocrinologi.  Şi-au anunţat prezenţa şi personalităţi din alte specialităţi ale medicinei, deoarece endocrinologia este o disciplină de graniţă. “Nu există nici o ramură medicală care să nu apeleze la endocrinologie. Un exemplu îl reprezintă ortopedia. Osteoporoza este o boală endocrină. Aşa se face că endocrinologii iau pâinea colegilor ortopezi, scăzând numărul fracturilor. Dar şi patologia neurologică, internă, oncologică se interferează cu endocrinologia. Este şi motivul pentru care tematica aleasă este, deopotrivă, de interes pentru endocrinologi, dar şi pentru alţi specialişti.

În deschiderea congresului, prof. dr. Eduard Circo de la Constanţa va aborda o temă de interes atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei după o anumită vârstă: “Hipogonadismul masculin survenit tardiv”.
Pe agenda ediţiei a 9-a a Congresului sunt înscrise trei teme majore: patologia endocrină tumorală; consecinţele endocrine ale medicamentelor; rolul disfuncţiei hormonale în infertilitate. Tematica este inspirată de realitate. Patologia endocrină tumorală este în creştere. “Infertilitatea e o problemă destul de grea, mai ales că, în ultimele decenii, tinerii vor mai întâi casă, maşină, performanţe profesionale şi, mai apoi, spre a treia -  a patra decadă de viaţă, să aibă un copil. Este un fenomen cu implicaţii multiple, mai ales demografice, valabil în multe ţări. Bărbatul care alege să devină tată după vârsta de 45  ani poate fi vinovat de sindroamele malformative sau tulburările genetice apărute la copii. Vârsta optimă pentru conceperea unui copil este între 18 şi 25 de ani”, avertizează prof. dr. Dumitrache.

În privinţa consecinţelor endocrine ale medicamentelor, prof. dr Dumitrache spune că toate cortizonicele pot să inducă unele boli, motiv pentru care administrarea lor trebuie făcută sub control, pentru a nu provoca un dezastru, şi cel puţin cu consultarea medicului endocrinolog. Un alt exemplu este metoclopramidul (recomandat în crizele biliare), administrat câteva luni, creşte lactaţia în afara sarcinii, indiferent de vârstă şi sex. Toate psihotropele cresc prolactina, cu absenţa ciclului, lactaţia în afara sarcinii.

Tinerii medici
În mod special, acest congres îşi propune aducerea în faţă şi propulsarea noii generaţii de endocrinologi, cercetători de mare calitate.
Prof. dr. Dumitrache, elev al savanţilor Pittiş, Milcu şi Barbu şi întemeietor al reţelei naţionale de endocrinologie, spune cu satisfacţie că, în prezent, avem aproape 600 de medici specialişti, mulţi dintre ei foarte tineri. De fapt, acest congres este şi o platformă de lansarea a acestora, prin susţinerea unor lucrări originale. “Medicul trebuie să citească zilnic, pentru că totul se modifică foarte rapid. Nu o să contenesc spunând că medicul trebuie să îşi recupereze locul în societate. Nu degeaba arătăm că salariile medicilor sunt mici. Dacă veţi lua la întâmplare 100 de medici, 100 de ingineri, 100 de economişti, cea mai bogată bibliotecă o veţi găsi la medici.  De aceea este necesară reconsiderarea poziţiei medicului în societate. Medicina s-a născut odată cu omul. Din prima zi, omul a fost preocupat de sănătate. Dar medicul a fost băgat în categoria frizerilor, care se descurcă, deoarece au pacienţii grijă de el”, avertizează prof. dr. Dumitrache. 

Boli vechi şi noi
Guşa endemică cauzată de deficitul de iod, patologie nutriţională, rămâne o problemă la noi, ca de altfel în toate regiunile geografie de pe glob cu relief asemănător celui din ţara noastră. Obezitatea se extinde aidoma unei epidemii şi principala cauză o reprezintă “globalizarea stilului dezechilibrat de alimentaţie”. Pornind de la acest fenomen, profesorul Dumitrache a înlocuit termenul de obezitate cu cel de globezitate. La dezvoltarea acestei patologii contribuie, evident, şi stilul modern de viaţă, cu mâncatul pe stradă, cu program prelungit la locul de muncă, cu sedentarism etc. 

Azi, vorbim tot mai des despre pubertatea precoce. Profesorul Dumitrache atrage atenţia că explicaţiile acestui periculos fenomen sunt complexe. “Din cauza răsfăţului mediatic, unde sexul este unul dintre cele mai frecvente subiecte, copilul ştie mai multe decât bunicul. Aşa se înregistrează o sexualizare psihică timpurie a copilului, care nivelează calea sexualizării fizice precoce. Şi, în loc să vorbim de pubertate la fete la 12 ani şi la băieţi la 15 ani, vorbim la 8 ani şi, respectiv, la 12 ani”.

Congresul C.I. Parhon
Acest congres este dedicat prof. CI Parhon,  pentru că în acest an se împlinesc: * 140 de ani de la naşterea savantului (18 octombrie 1874)  * 45 de ani de la moarte acestuia (1969) * 105 ani de la publicarea în premieră mondială a Tratatului de endocrinologie semnat de prof. CI Parhon sub numele”Secreţiile interne. Fiziologie şi patologie, pe când în limbajul medicinei nici nu apăruse cuvântul de endocrinologie. De asemenea, în acest an, se împlinesc 80 de ani de când prof. Parhon ţinea  primul curs de endocrinologie la UMF Carol Davila şi de la primul congres european de endocrinologie desfăşurat la Bucureşti. Tocmai de aceea, prof. dr. Dumitrache, cel care de 52 de ani este medic în Institutul CI Parhon, doreşte ca, prin acest congres, să marcheze uriaşa contribuţie a savantului român, ca acesta să fie pus la locul cuvenit în galeria marilor personalităţi ale acestui popor, dând astfel o replică celor ce încearcă, fără noimă, să-l reducă pe prof. Parhon doar la un fost preşedinte al Marii adunări naţionale. 

Statuia
Puţini ştiu că statuia prof. CI Parhon, care patronează în curtea Institutului care-i poartă numele, zăcea până prin anii ‘90 în curtea sculptorului Dămăceanu, căruia i-o comandase chiar Ceauşescu pentru o alee a personalităţilor. Acest proiect nu a fost dus la bun sfârşit şi statuia a fost abandonată. Pe banii lui, prof. Dumitrache a adus-o şi a montat-o în faţa Institutului.