Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stabilirea diagnosticului de epilepsie cade ca o veritabilă ghilotină şi asupra suferindului, şi asupra familiei acestuia. Epilepsia este, în această vreme, o boală nevindecabilă, dar, judicios tratată, ea îi permite bolnavului să meargă la serviciu, la şcoală.
Este impresionantă pentru cei din jur o criză de epilepsie: bolnavul se prăbuşeşte, se zguduie de spasme, îi apar spume la gură, nu este conştient. De fapt, pe înţelesul oricărui om de pe zebră, ce înseamnă epilepsia? Criza de epilepsie este o descărcare bruscă, furtunoasă, de electricitate în creier. Trebuie subliniat adevărul ştiinţific despre fixarea diagnosticului de epilepsie. Medicii specifică faptul că epilepsia este declarată dacă pacientul are mai mult de o criză de epilepsie. Foarte mulţi oameni au o criză de acest fel, dar dacă ea nu se repetă, nu este vorba de epilepsie. Bolnavul de epilepsie trebuie însă să urmeze conştiincios tratamentul medicamentos prescris de medicul de specialitate, dar trebuie să se supună şi rigorilor unui anume regim de viaţă. El trebuie periodic să se prezinte la un consult, pentru ca medicul să schimbe la nevoie dozele de medicamente. Un succes al terapiei este rărirea crizelor de epilepsie, se ajunge şi la repetarea lor o dată la câţiva ani. În această perioadă, suferindul poate să meargă la serviciu, să urmeze cursurile şcolilor şi facultăţilor. Bolnavul de epilepsie trebuie să doarmă un număr îndestulător de ore, să se culce relativ devreme, să nu piardă nopţi. Bolnavul de epilepsie nu trebuie să bea alcool deloc, să nu consume cafea, să evite băuturile răcoritoare din familia cola, să se ferească de ceaiurile tari. Poate să bea bere dezalcoolizată. Suferindul de epilepsie nu trebuie să mănânce alimente excitante, să se abţină de la ciocolată, cacao etc. Bolnavul de epilepsie nu e cazul să exagereze cu vizionarea programelor de televiziune, să nu stea în faţa micului ecran mai mult de două ore, cu pauze la fiecare jumătate de oră. Nici folosirea excesivă a computerului nu este recomandată. Este indicată reglarea culorilor la televizor, să nu fie contraste prea accentuate, să nu fie o luminozitate mare, în camera cu televizorul e bine să fie aprinsă o veioză cu bec de mică putere. Sunt de evitat situaţiile în care o imagine apare obsesiv, suferindul de epilepsie nu trebuie să se aşeze în tren, în tramvai la fereastră şi nu e cazul să urmărească „alergarea” stâlpilor de iluminat, de exemplu.
Care este modalitatea de a-i ajuta pe cei aflaţi în criză de epilepsie. În primul rând, martorii trebuie să aşeze pe o parte bolnavul căzut şi cu capul ridicat pe un obiect de îmbrăcăminte pentru a evita să-şi înghită limba. Bolnavul trebuie aşezat astfel ca să nu se lovească la cap de bordura trotuarului, de vreun gard sau stâlp. Acea părere că în criză bolnavului este bine să i se muşte degetul mic este o aiureală.
Citește pe Antena3.ro
