Gripa A din celula de criză a OMS

Agathe Duparc, corespondent de la Geneva pentru Le Monde, ne introduce în atmosfera de la sediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, instituţia cea mai importantă de pe planetă la ora actuală.

Trebuie să supraveghem epidemia ca laptele pe foc, căci virusul poate în orice moment să-şi modifice structura sau să devină mai virulent. Două săptămâni de la descoperirea gripei A (H1N1) şi propagarea la scară planetară, celula de criză creată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este cu arma la picior, precizează unul dintre coordonatorii ei, Dominique Legros, citat de corespondentul Le Monde.

Dominique Legros, epidemiolog, este unul dintre specialiştii  din cadrul Centrului strategic de activităţi sanitare (SHOC). Activat la Geneva, în noaptea de joi, 23 aprilie, spre vineri, 24 aprilie, acest centru nevralgic, unic coordonator, reprezintă "ochii şi urechile" OMS focalizate pe evenimente majore: SRAS (sindromul respirator acut sever), tsunami din decembrie 2004, epidemia de febră hemoragică din martie 2005, din Angola. Acest centru strategic este activat în medie de aproximativ 15 ori pe an, spune corespondentul Agathe Duparc.  În prezent, funcţionează la o altă scară. În fiecare dimineaţă, în jurul orei 9:30, Margaret Chan, directorul OMS, se retrage pentru a evalua situaţia, în timp ce afară, un grup de vreo 40 de ataşaţi de presă, voluntari din partea diferitelor departamente OMS, se străduiesc să răspundă întrebărilor media, să pună la dispoziţie buletine informative şi să organizeze periodic conferinţe de presă globale destinate să ofere răspunsuri jurnaliştilor de pretutindeni.

De câteva zile, epidemia pare să bată pasul pe loc şi presiunea să mai scadă. "Fiecare oră contează şi presupune un efort continuu, spune doctorul Legros. Acum suntem şi mai mult într-o cursă de fond.  

Miercuri, 6 mai (n.r. data când apare în Le Monde corespondenţa de la Geneva), în zori, calmul domină sala de control, însă chipurile sunt obosite. Un ecran afişează harta lumii pe care se vede distribuirea de tamiflu prin OMS în 71 de ţări  dintre cele mai sărace. Pe un alt ecran, se observă în direct sala de control a biroului regional de la Cairo. Două televizoare gigantice transmit Sky News şi BBC. Şase persoane la post, dintre care un colaborator japonez actualizează non stop cifrele. Totuşi, nu este efervescenţa primelor zile ale epidemiei. James Zimmerly, inginer coordonator, mărturiseşte că nu ştie dacă va dura câteva săptămâni sau mai mult de un an această mobilizare. El povesteşte cum fiecare membru al echipei e calm, mănâncă fructe, dar se acomodează cu lipsa de somn. Gata! Jurnalistul corespondent Le Monde, care a avut privilegiul de a transmite chiar din celula de criză a OMS, este invitat politicos să părăsească locul unde circulă multe informaţii confidenţiale.    

Între timp, agenţiile de presă ne înspăimântă. Aproape două miliarde de persoane ar putea fi infectate cu virusul gripei A (H1N1), dacă actuala epidemie ia dimensiunile pandemiei. Informaţia nu poate fi eronată. Vine de la OMS. Keiji Fukuda, responsabil OMS cu lupta contra gripei, spune că această cifră nu este bătută în cuie, însă experienţele anterioare dovedesc că pandemiile de gripă reuşesc să afecteze aproape o treime din populaţia planetei. Într-adevăr, doctorul Legros are dreptate: e o cursă de fond. La care participă toată planeta. Câţi oare vom ajunge la finish?