Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 2012, abuzul de alcool a fost “vinovat” de aproape 3,3 milioane de decese la nivel global, potrivit unui raport prezentat recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Consumul de alcool provoacă dependenţă, dar, mai grav, sporeşte considerabil riscul a peste 200 de boli, printre care ciroza hepatică şi unele forme de cancer. La aceste nenorociri se adaugă actele de violenţă şi traumatismele. Raportul OMS mai specifică faptul că excesul de alcool măreşte vulnerabilitatea faţă de unele boli infecţioase, cum ar fi tuberculoza şi pneumonia. Ultima ediţie a Global Status Report on Alcohol and Health 2014 face o radiografie a consumului de alcool în 194 de state membre OMS, consecinţele acestuia asupra sănătăţii publice şi măsurile necesare pentru stoparea fenomenului. “Trebuie făcut mai mult pentru a proteja populaţiile de consecinţele negative asupra sănătăţii ale consumului de alcool”, explică dr Oleg Chestnov, reprezentant OMS. Potrivit raportului OMS, fiecare persoană de peste 15 ani bea, în medie, 6,2 litri de alcool pe an. Iar mai puţin de jumătate din populaţia globului (38,2%) consumă efectiv alcool, adică aceşti oameni dau pe gât, în medie, 17 litri de alcool pur în fiecare an. Raportul semnalează, de asemenea, că procentul deceselor imputabile alcoolului este mai mare în cazul bărbaţilor (7,6%), comparativ cu cel înregistrat la femei (4%). La nivel global, ţările europene sunt în top în privinţa consumului de alcool.
Consecinţele asupra stării de sănătate devin dramatice în cazul persoanelor care asociază abuzul de alcool cu alte vicii.
Datele statistice arată îngrijorător pentru România: vârsta medie de iniţiere (primul contact) este de 13 ani pentru alcool, 14 ani pentru tutun şi 15 ani pentru haşia. Aşa-zisul consum “regulat” - cel puţin de 10 ori sau aproape în fiecare zi pentru tutun şi aproape în fiecare săptămână pentru alcool şi haşiş - survine, în medie, în 12 până la 18 luni de la iniţiere. În ceea ce priveşte cumulul, consumul mai multor produse atinge 50% din tineri, începând de la 17 ani. Consumurile cumulate cele mai frecvente, în ordine descrescătoare, sunt: tutun - alcool, tutun – haşiş, tutun - alcool - haşiş. La 17 ani, 76% dintre fete şi 75% dintre băieţi au experimentat cel puţin două din aceste produse. Între 15 şi 18 ani, proporţia adolescenţilor cu un consum regulat de mai multe produse ajunge la 27%. “Trebuie punctată diferenţierea între: utilizare (consum moderat, de plăcere, la evenimente sociale, asupra căruia adolescentul păstrează controlul), utilizarea cu risc (consumul, fără să fie un consum abuziv, dar existând acest potenţial), abuzul şi dependenţa. Consumul periodic al unui drog se asociază cu tulburări de comportament, acuze somatice şi tulburări de dispoziţie. În consecinţă, din perspectivă socială, prevenţia trebuie să impiedice în mod esenţial cronicizarea consumului”, explică dr. Simona Trifu, UMF Carol Davila din Bucureşti.
