În sfârşit s-a întâmplat şi asta! Inspecţia a inspectat sistemul şi i-a văzut bubele. Chiar dacă bubele astea au puroi încă de la începuturile aplicării noii legi de protecţie a copilului, care probabil e foarte potrivită pentru state precum Belgia şi suratele ei întru civilizaţie, vecine şi prietene, însă pentru mocirla morală şi praful pecuniar din România... se potriveşte precum nuca-n perete, ca să folosim o vorbă neaoşă.
În sfârşit s-a întâmplat şi asta! Inspecţia a inspectat sistemul şi i-a văzut bubele. Chiar dacă bubele astea au puroi încă de la începuturile aplicării noii legi de protecţie a copilului, care probabil e foarte potrivită pentru state precum Belgia şi suratele ei întru civilizaţie, vecine şi prietene, însă pentru mocirla morală şi praful pecuniar din România... se potriveşte precum nuca-n perete, ca să folosim o vorbă neaoşă.
E adevărat şi că nu avea cum să se sesizeze Inspecţia să inspecteze sistemul încă din faza de pruncie a noii legi, undeva în foarte timpuriul lui 2005, pentru că atunci nu exista sărmana, se afla în nefiinţă, având, poate, doar forma bidimensională a urmei de pix pe hârtie.
Şi cum a căpătat dimensiuni pe axele 0x 0y şi 0z abia în zorii lui 2007, amurgul lui 2008 pare de departe un termen ideal de efectuat un control şi un studiu. Să-mi fie cu iertare maliţiozitatea, dar inspectarea sistemului a fost o consecinţă a morţii unui copil, deşi s-ar fi putut face înainte de aceasta, pentru că, după cum spuneam şi am tot zis, bubele sunt buboase de multă vreme şi, ca orice bubă, săreau în ochi!
Dar "mai bine mai târziu decât niciodată", nu-i aşa? Adică să avem o gândire pozitivă, să vedem jumătatea plină a paharului. S-a propus retragerea avizului de practică pentru 200 de asistenţi maternali din 2.000 verificaţi! La o primă vedere chiar şi pentru un începător în ale matematicii, asta înseamnă 10%. Şi cum statistica permite extinderi de la un eşantion reprezentativ la o masă, aplicarea procentului la 15.500 de asistenţi maternali – câţi ne sunt prezentaţi în scripte – înseamnă 1.550! Dacă suprapunem gândirea pozitivă peste acest număr, ajungem la situaţia nefirească să spunem: "Doamne ajută că n-a murit decât unul!". Că asistenţii maternali şi-au făcut o meserie din asta se ştia – că doar de-aia sunt plătiţi cu salariu... Şi cum sunt şi părinţi care fac copii cu nemiluita pe care îi ţin pe lângă casă (bordei, dărăpănătură...) numai pentru alocaţia aia de 40 de lei (sau în jur de 200 de lei când e vorba de un copil cu handicap), cu siguranţă sunt şi asistenţi maternali care iau copii pentru a se întreţine. Se ştia chiar şi că asistenţii sociali au de trei ori mai multe cazuri pe cap de om decât numărul maxim prevăzut în standarde, şi astfel unii îşi ajustează "verificările" din condei sau din mouse prin renumita tehnică "copy/paste". Deci toate acestea se ştiau..., acum s-au aflat din nou... Foarte bine! Aşteptăm cu interes următoarea inspecţie.
Citește pe Antena3.ro