Institutul Babes si bolile contagioase

Cel mai vechi institut medical din Romania, care azi poarta numele fondatorului sau, Victor Babes, a fost infiintat in 1887 cu numele de "Institutul de patologie si bacteriologie". Intr-o perioada in care bolile infectioase faceau numeroase victime in Romania, Ministerul de Interne de la acea vreme propune crearea unui institut care sa lupte pentru ameliorarea sanatatii populatiei. Asa ia fiinta Institutul de patologie si bacteriologie, care a functionat, pana in 1899, intr-o cladire foarte mare, dar darapanata, in vechiul palat al Brancovenilor, acolo unde, pentru o vreme, a fost resedinta domneasca a lui voda Gheorghe Bibescu. In acest sediu au fost create laboratoare de anatomie patologica, bacteriologie, serologie si chimie, cateva camere sterile, un muzeu, biblioteca, sali de lucrari practice pentru studenti si medici, o sala de autopsii, crescatorii de animale mici si chiar grajduri.

Faima peste hotare

Institutul a avut de la inceput un rol esential in invatamantul medical, in domeniul patologiei generale, anatomiei patologice, igienei si bacteriologiei. Desi se asemana ca scop cu Institutul "Pasteur" de la Paris sau cu Institutul pentru boli infectioase de la Berlin, institutia de la Bucuresti era una complexa, dotata cu toate mijloacele de prevenire si vindecare a bolilor infectioase. La un an de la infiintare, in 1888, in cadrul aceleiasi institutii se intemeiaza Institutul antirabic, la acea vreme al treilea din lume de acest fel. Tratamentul antirabic a fost introdus in acelasi an la Bucuresti, la numai trei ani de la aplicarea acestuia pe om, la Paris, de Louis Pasteur (6 iulie 1885). Babes creeaza la Institut un tratament antirabic dupa o conceptie proprie. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care Institutul era apreciat in strainatate. Pentru profilarea mai exacta a muncii de cercetare in domeniul patologiei, unele dintre sectiile de cercetare si productie au fost transferate in nou-infiintatul Institut de seruri si vaccinuri, ulterior "Ion Cantacuzino".

Recunoastere

In cladirea de pe malul Dambovitei, in care se afla si astazi, institutul a fost mutat in 1899. De-a lungul timpului, Victor Babes impreuna cu echipele de specialisti au folosit in cercetarile lor metode originale de studiu, aparate si instrumente inventate, care au fost utilizate in laboratoarele din lumea intreaga. Cercetarile realizate la Institut erau legate de ciuma, holera, tuberculoza, tetanos, dizenterie, pneumonie, lepra, difterie, febre tifoide si alte boli contagioase. Institutul de patologie si bacteriologie asigura, de asemenea, metodele de control si testare a apei potabile pentru Bucuresti si se implica in prevenirea si tratarea unor boli ale animalelor. Institutului si-a castigat admiratia pentru interventia in combaterea epidemiei de holera aparute in Bulgaria, in 1913. Babes a preparat atunci un vaccin antiholeric care s-a dovedit eficient in prevenirea holerei aparute in primul razboi mondial. La "Victor Babes" s-a format un mare numar de fondatori de discipline medicale in Romania, creatori de scoala la randul lor. Din acest motiv, stiinta medicala romana moderna ii este indatorata lui Victor Babes. Ca o recunoastere a acestui merit, in 1925, cu un an inainte ca Babes sa se stinga din viata, Institutul ia numele creatorului sau, savantul Babes.

IN PREZENT. Activitatea de cercetare in domeniul anatomiei patologice, imunologiei continua si astazi la "Victor Babes". In plus, de cativa ani, functioneaza aici un centru de diagnostic care se ocupa cu problemele de anatomie patologica si imunologie. Tehnica moderna permite realizarea unor teste pentru care spitalele nu dispun fie de aparatura, fie de specialisti. "Daca in primii ani de dupa 1989 institutul suferea din cauza dotarii, in ultimii 10 ani cea mai mare parte a aparaturii a fost inlocuita cu una performanta, la standarde internationale", precizeaza secretar stiintific Simona Botea, de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale "Victor Babes".