Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La ora actuala, pentru psihologi terapia cu clientul trece pe planul doi. Motivul: din cauza unor formalitati birocratice, psihologii sunt obligati sa acorde mai mult timp intocmirii de registre si timbrarii actelor emise decat sa faca terapie cu clientii. Potrivit Dispozitia nr.1 din 2012 privind evidenta profesionala a psihologilor cu drept de libera practica, semnata de presedintele Colegiului Psihologilor din Romania, Mihai Anitei, 'evidenta profesionala a psihologilor cu drept de libera practica, denumiti in continuare psihologi, se realizeaza prin utilizarea registrelor profesionale si a etichetelor de tip timbru, denumite in continuare timbre profesionale. Corespondenta, contractele si actele profesionale ale psihologilor se semneaza de catre acestia si se certifica prin utilizarea parafelor profesionale si a stampilelor formelor de exercitare a profesiei de psiholog'.
In privinta timbrelor, este evident ca scopul este unul financiar, probabil in beneficiul Colegiului Psihologilor, deoarece profesional el nu-si are nici o justificare atat timp cat actele emise sunt atestate de parafa psihologului. Dar mai periculoase din punct de vedere profesional sunt multele registre pe care psihologul este obligat sa le tina. Pe langa faptul ca este o activitate 'mancatoare de timp', birocratica, ea afecteaza in profunzime relatia dintre psiholog si client, care se bazeaza intre altele pe confidentialitatea datelor personale. Conform Dispozitiei nr. 1 a Colegiului Psihologilor din Romania, psihoterapia incepe prin colectarea datelor personale ale persoanei care vine la psiholog. 'O consider o prevedere exagerata pentru ca clientul poate avea unele probleme foarte intime de care s-ar putea jena, motiv pentru care isi ascunde adevarata identitate', sustine Dorin Victor Vasile psiholog – psihoterapeut. Daca aceste date ar ramane intr-un registru in cabinetul psihologului mai treaca-mearga, dar, potrivit Dispozitiei nr. 1 din 2012, ele sunt colectate, fara nici o explicatie asupra scopului, la Colegiul Psihologilor, ceea ce, evident, incalca in mod grosolan principiul confidentialitatii datelor personale. In acest sens, exemplul psihologului Vasile este elocvent: 'Imagineaza-ti ca ori de cate ori ai merge cu taxiul, taximetristul ti-ar cere buletinul, ar nota de unde ai plecat si unde ai mers, daca aveai bagaje la tine, scopul calatoriei, iar, apoi, lunar ar trimite datele astea la o ipotetica Asociatie a Taximetristilor din Romania. Intocmai oricarui functionar de la ghiseu, psihologul trebuie sa ceara buletinul, sa noteze datele intr-un contract, apoi intr-un registru si o serie de copii sa le trimita la «Colegiu». Aceasta dispozitie aberanta in mare parte genereaza, la ora actuala, situatii aberante: psihologi care apara confidentialitatea clientilor notand in contracte/facturi nume fictive sau, cu riscul unor penalizari, nu mai specifica nimic. De altfel, in Colegiul Psihologilor din Romania, dispozitia cu pricina a creat o atmosfera extrem de tensionata, mai multe comisii refuzand aplicarea acesteia, exprimata intr-o petitie online semnata de 2.000 de psihologi.
