Românii se miră când văd copiii unor turişti străini stând în bătaia curentului pe culoarele trenului, cu ferestrele deschise şi se joacă îmbrăcaţi doar cu nişte maieuri. La români există această zicere mai peste tot: “Închide fereastra să nu mă bată curentul!”. Specialişii spun că e aiurea spaima asta, cum că aerul mişcat între două ferestre deschise, deci curentul, face mult rău. Ei bine, se pare că ameninţarea asta nu există. Chestia cu curentul care-ţi strică urechea, îţi umflă ochiul, îţi înţepeneşte mijlocul, ei bine, se pare că asta e o invenţie românească. Mi-a explicat mură-n gură un important reumatolog, medic primar Florin Rădulescu, cum stă treaba cu aşa-zisul curent. “Vin la mine văitându-se de şale, încovoiaţi, pacienţi care acuză curentul. M-a tras curentul şi mi-a blocat mijlocul. Sunt obligat să le fac infiltraţii în zona nervului inflamat la coloana vertebală. Pentru a ajunge la nervul în suferinţă folosesc ace mai lungi de 10 cm. Păi, atunci cum un curent de aer ar putea să străpungă 10 cm de muşchi şi ţesuturi ca să lezeze nervul din adâncime? Învinovăţirea curentului de aer este o aiureală.” Când se mişcă aerul între două ferestre deschise, prin geamul coborât al maşinii, această circulaţie de aer forţată scade temperatura în locul respectiv. De aceea, apare acea senzaţie de răcire şi este incriminat curentul care, prin simpla deplasare a aerului, nu aduce prejudicii însemnate. Cu alte cuvinte, “eroul negativ” numit curent nu prea e de luat în seamă.