Zilele trecute, o femeie a stat 35 de ore pe terasa unui bloc din centrul Capitalei, sfârşind prin a se sinucide. Suferinţa psihică, însă, nu este mereu vizibilă. În România, problemele de sănătate mintală sunt adesea ignorate, până când este prea târziu.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, una din 4 persoane se poate confrunta de-a lungul vieţii cu o problemă de sănătate mintală. Deşi boala psihică este o povară care te discapacitează temporar sau definitiv, persoanele cu probleme de sănătate mintală nu au drepturi legale decât dacă obţin încadrare în grad de handicap. Încadrarea în grad de handicap nu se acordă numai pentru retard mintal, ci şi pentru boli psihice cum ar fi schizofrenia sau tulburările de personalitate, dar numai în formele grave. Persoanele care sunt “doar” depresive sau anxioase nu au nici un fel de drepturi speciale din punct de vedere legal, în schimb riscă să fie concediate. “Sunt foarte bine cunoscute dificultăţile acestor persoane de a-şi păstra locul de muncă sau de a obţine un job, având în vedere faptul că angajatorii nu doresc să colaboreze cu o persoană care suferă de o tulburare mintală”, recunoaşte Dr. Ileana Botezat-Antonescu, Directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.
Ce prevede legea, ce se întîmplă de fapt
Conform prevederilor legale, persoanele cu probleme psihice şi certificat de handicap pot solicita să lucreze mai puţin de 8 ore pe zi şi pot primi trei zile în plus de concediu. Mai mult, ei nu pot fi concediaţi fără un preaviz de minimum 30 de zile lucrătoare. În practică, angajatorii se grăbesc să scape de majoritatea persoanelor cu tulburări mintale, dându-le afară de îndată ce află de diagnostic. “Angajatorii din România concediază abuziv atât un salariat cu handicap cât şi un salariat normal. Încă nu mi-am dat seama dacă angajatorii nu cunosc legislaţia în materie sau pur-şi-simplu nu le pasă”, spune Iulia Monica Dumitru, avocat. Asta chiar şi în condiţiile în care angajatorii pot obţine deduceri de la impozit şi subvenţii lunare în valoare de 500 lei, dacă oferă de lucru persoanelor cu handicap mintal. Ei pot deconta inclusiv costurile legate de formarea şi pregătirea viitorului angajat.
Munca, benefică pentru cei cu probleme
În societate persistă încă ideea că persoanele cu probleme de sănătate mintală nu pot munci. “Aceste persoane pot munci chiar dacă au simptome. Munca îi ajută să-şi revină, să fie independenţi financiar şi astfel să se integreze în societate”, spune Florian Koleci, medic psihiatru la Fundaţia Estuar. Angajatorii ar putea da înapoi şi din cauza prejudecăţii conform căreia persoanele cu probleme de sănătate mentală sunt violente şi imprevizibile. În realitate, majoritatea persoanelor cu probleme de sănătate mintală nu sunt agresive. “Doar între 3 şi 5% dintre actele de violenţă pot fi atribuite indivizilor cu o boală psihică gravă. De fapt, oamenii cu probleme de sănătate mintală sunt de până la 10 ori mai predispuşi să devină victimele unei agresiuni”, explică Florian Koleci. Cu toate acestea, persoanele cu probleme psihice evită să ceară ajutor de specialitate. Teama de concediere nu este singura care-i ţine pe loc. Ruşinea de a călca în cabinetul unui specialist în sănătate mintală se datorează imaginii negative pe care psihiatria o are încă în memoria românilor
Se întâmplă şi în Europa
În decembrie 2009, numărul angajaţilor France Telecom care se sinuciseseră în ultimii doi ani ajunsese la 35. Oamenii dădeau vina pe stresul de la serviciu şi condiţiile proaste de muncă. France Telecom a decis în cele din urmă să le acorde angajaţilor un spor pentru stress.
Bolile pot fi tratate
Bolile mintale pot fi diagnosticate la fel de uşor ca bolile somatice, explică psihiatrul Florian Koleci, adăugând că există o mare varietate de medicamente şi psihoterapii eficiente. “Boala psihică nu este cauzată de forţe malefice”, spune medicul.
Obligaţiile angajatorului
Unităţile care au minim 50 de angajaţi au obligaţia de a încadra persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi, explică Elena Sălculescu, consilier juridic al Fundaţiei Estuar. Altfel, acestea riscă să fie amendate.