Ziua Mondială a Sănătăţii (7 aprilie) este consacrată în acest an hipertensiunii arteriale, ucigaşul tăcut al omenirii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că, la ora actuală, un adult din trei, la nivel planetar, suferă de hipertensiune arterială, motiv pentru care consideră că este o problemă de sănătate mondială. Hipertensiunea arterială sporeşte foarte mult riscul crizelor cardiace, de accident vascular cerebral şi de insuficienţă renală. De asemenea, poate, dacă nu este tratată, să provoace orbire, aritmie cardiacă sau insuficienţă cardiacă. Riscul acestor complicaţii este agravat de prezenţa altor factori de risc cardiovasculari suplimentari cum este diabetul.
Pe categorii de vârstă prevalenţă hipertensiunii arată astfel: 10% la persoanele între 20 şi 39 de ani şi 50% la cele între 50 şi 59 de ani. Specialiştii atrag atenţia că hipertensiunea este un factor de risc major care poate fi evitat şi tratat. Astfel, în unele ţări dezvoltate în care se derulează campanii de prevenţie şi tratament s-a înregistrat o reducerea a deceselor prin cardiopatii. Cardiologii şi nutriţioniştii atrag atenţia că putem reduce riscul de hipertensiune prin: diminuarea consumului de sare (o lingurinţă/zi), alimentaţie echilibrată nutriţional (cinci fructe sau legume zilnic), evitarea abuzului de alcool, a sedentarismului (zilnic, cel puţin o jumătate de oră de exerciţii fizice), a obezităţii şi supraponderalităţii, a tabagismului. Foarte important este să evităm stresul prin respectarea celor opt ore de somn nocturn, întreţinerea unor relaţii sociale pozitive, exerciţii de meditaţie în natură. Stresul şi stilul de viaţă dezechilibrat sunt cauze care explică creşterea alarmantă a numărului tinerilor hipertensivi, victime ale infarctului miocardic şi accidentului vascular cerebral. Potrivit recomandărilor OMS, tensiunea arterială normală la adult este stabilită la 120 mmHG, când inima se contractă (presiunea sistolică), şi 80 mmHg, când inima se relaxează (presiunea diastolică). Când tensiunea arterială sistolică este superioară sau egală cu 140 mmHg şi/sau tensiunea arterială diastolică este superioară sau egală cu 90 mmHg, tensiunea arterială este considerată ridicată. Doar în unele cazuri hipertensiunea este însoţită de simptome ca dureri de cap, respiraţie greoaie, durere toracică, palpitaţii şi sângerări nazale. De reţinut că majoritatea persoanelor suferinde de hipertensiune nu prezintă simptome.
Conform datelor Societăţii Române de Hipertensiune, peste 40% dintre români suferă de hipertensiune arterială. Mai grav este că jumătate dintre aceştia nu ştiu ca sunt hipertensivi şi nu urmează niciun tratament. Controlul tensiunii arteriale la pacienţii români aflaţi sub tratament este sub 10%. ”În România, 62% dintre decesele înregistrate sunt cauzate de boala cardiovasculară. Sistemul medical se confruntă cu o problemă de sănătate publică ce trebuie tratată cu maximă seriozitate şi profesionalism, averrizează prof. univ. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune.