x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Remedii traditionale si moderne din plante

Remedii traditionale si moderne din plante

17 Ian 2005   •   00:00

TERAPII ALTERNATIVE
Daca in urma cu un secol, peste 95% din medicamente proveneau din natura, o data cu dezvoltarea chimiei de sinteza, acest procent s-a schimbat radical. Remediile naturale au inregistrat treptat un declin, fiind inlocuite cu produse de sinteza chimica, luand nastere o adevarata industrie farmaceutica.
OVIDIU BOJOR

La inceput s-a incercat reproducerea structurilor chimice existente in natura in laboratoare, iar apoi in marile unitati industriale.

Astfel, coaja de salcie era cunoscuta si utilizata pentru efectele ei antitermice si analgezice din timpuri foarte indepartate, mai exact in jurul anului 400 i.H. Hipocrate, parintele medicinei din zona noastra geografica, recomanda utilizarea pulberii de coaja de salcie pentru scaderea febrei, iar femeilor care nasteau le recomanda sa mestece frunze de salcie pentru diminuarea durerilor facerii.

De la salcie la salicilina

Abia dupa doua milenii s-au confirmat efectele antermice si analgezice ale frunzelor si cojii de salcie, cand cercetatorul francez Leroux (1827) a reusit sa izoleze din acest arbust sau arbore o substanta activa pe care a denumit-o salicilina. Dupa descoperirea lui Leroux, drumul aspirinei a fost lung si sinuos, presarat cu numeroase impasuri si incertitudini medicale.

Din salicilina, chimistul german Karl Lewieg a obtinut acidul salicilic (1835), precursorul aspirinei de astazi.

Acidul salicilic se gaseste si in alte parti de planta, ca de exemplu in mugurii de plop sau iasomie, in florile de cretusca (Filipendula ulmaria), in Gaultheria fragrantissima, specie mult intalnita in zona subhimalayana din care la Institutul Regal de Plante Medicinale din Kathmandu, unde intre anii 1978-1985 am dat asistenta in calitate de expert al Natiunilor Unite, s-a preparat aspirina naturala din frunzele acestei specii. In cantitati mai mici, acidul salicilic exista si in unele fructe (visine, prune, masline, portocale etc.).

Din anul 1899, dupa indelungate cercetari pe animale de laborator si aplicatii clinice, aspirina a fost introdusa in terapeutica stiintifica a afectiunilor umane de catre medicul german Dressner. Deoarece resursele naturale de materie prima naturala erau reduse fata de cerintele din ce in ce mai mari, iar procedeele de extractie prea costisitoare, s-a ajuns la gasirea unor resurse mai bogate de materii prime. In anul 1868, un grup de chimisti germani condusi de Adolf Kolbe au obtinut aspirina sintetica din huila, carbune, atat de raspandit in lumea intreaga. De atunci inainte a fost posibila producerea unor cantitati mari de aspirina la un pret de cost redus. Numai in Statele Unite ale Americii s-au consumat, in anul 1980, 50 de milioane de tablete de aspirina.

Actiune terapeutica

La ora actuala, aspirina se recomanda in numeroase afectiuni. Rezumativ prezentam principalele actiuni terapeutice ale aspirinei si domeniile de utilizare:
  • medicament analgetic avand capacitatea de a combate durerea, in special cea de intensitate mica sau medie (dureri de cap, dureri musculare sau articulare). Actiunea analgetica se manifesta prin inhibarea centrilor nervosi din creier. Utilizarea pe scara larga a aspirinei atat la adulti, cat si la copii in dozele recomandate de medici nu prezinta riscul obisnuintei sau dependentei;
  • efect antitermic cert, rapid si eficient datorita actiunii sale asupra mecanismelor de reglare termica din creier, determinand cresterea debitului de sange periferic si a sudoratiei;
  • efecte antiinflamatorii nespecifice asupra tesuturilor inflamate, cum este in cazul reumatismului acut sau cronic;
  • favorizeaza eliminarea pe cale urinara a acidului uric aflat in exces in sangele celor bolnavi de guta;
  • inhiba actiunea daunatoare a unor virusuri asupra organismului;
  • deprima actiunea antimicrobiana a leucocitelor, efect din nefericire cu consecinte negative asupra organismului uman, impiedicand astfel unele procese imunologice care asigura apararea naturala a organismului. In plus, aspirina are si un usor efect deprimant asupra productiei de anticorpi specifici apararii imunologice. De acest aspect trebuie sa se tina seama la recomandarile medicilor de la caz la caz;

    Pentru multiplele actiuni pozitive, aspirina si-a cucerit un loc de frunte in terapeutica medicala. Dar spectrul de actiune farmaco-terapeutica nu se opreste aici.

    Previne cataracta

    In diferite centre medicale din lume s-au studiat afectele aspirinei in prevenirea accidentelor cardiovasculare, fie ca este vorba de infarctul miocardic, fie in hemoragia cerebrala. S-a ajuns la concluzia ca aspirina luata in cantitati mici, o tableta pe zi sau chiar la doua zile, timp indelungat, reduce cu 20%-50% riscul infarctului miocardic la bolnavii cardiaci.
  • rolul binefacator al aspirinei se datoreaza si efectelor sale antiagregante plachetare, cu alte cuvinte, capacitatii sale de a se opune aglomerarii si conglomerarii plachetelor sangvine, a trombocitelor, responsabile direct (dar nu exclusiv) de coagularea excesiva a sangelui si de aparitia de trombosuri in vasele miocardului sau de hemoragii, sau de zone de necroza care pot surveni in creier;
  • impiedica declansarea crizelor de migrena la bolnavii cu fond migrenos recunoscut;
  • prevenirea accidentelor cerebrale vasculare (hemoragia cerebrala) la persoanele care prezinta risc crescut: hipertensivi, obezi, diabetici.

    Dupa rezultatele obtinute de un grup de cercetatori de la Facultatea de Medicina din Yale, aspirina ar fi capabila sa previna sau sa intarzie mult aparitia cataractei, actionand asupra unei enzime care favorizeaza acumularea sorbitolului, substanta responsabila de formarea cataractei in cristalin, in special la persoanele de varsta inaintata.

    La fel ca orice medicament, si, aspirina, pe langa efectele binefacatoare asupra organismului, are si efecte daunatoare, ca de exemplu producerea de ulcere stomacale noi sau activarea celor vechi. In prezent insa exista aspirina tamponata, care inlatura acest efect.

    S-a mai constatat ca una-doua comprimate de aspirina luate inainte de a consuma bauturi alcoolice pot face ca valoarea alcoolului in sange sa fie mai mare decat cea reala, deci un pericol pentru cei care conduc autovehicule.

    Cu toate acestea, beneficiile folosirii aspirinei in dozele prescrise de medic sunt mult mai mari decat si-ar fi inchipuit Hipocrate.
  • ×
    Subiecte în articol: aspirina aspirinei