Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În prezent, ţara noastră, se plasează, în UE, pe locul 25 în privinţa incidenţei hepatitelor virale, în special cu virusurile hepatitice B şi C. La noi, aceste boli sunt subdiagnosticare şi/sau subraportate şi afectează în special copiii şi persoanele active social şi profesional. Aceste realităţi au deteminat Societatea Română de Boli Infecţioase şi HIV/SIDA, Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie, împreună cu Fundaţia Renaşterea, să susţină programul naţional “Stop hepatita”. Datele indică clar că ţara noastră are o problemă în privinţa hepatitelor, mai ales în privinţa hepatitelor B şi C. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România este codaşă în rândul ţărilor europene la numărul total de cazuri de hepatită. La nivelul anului 2013, se estima un număr de 1.016.800 de persoane infectate cu virusul hepatitic B şi 635.500, cu virusul hepatitic C.
Principaul obiectiv al programului “Stop hepatita” este informarea, educarea şi prevenţia “patologiei hepatice de cauză virală”.
“Lumea trebuie să ştie cât mai mult despe aceste virusuri care sunt extrem de agresive. Trebuie să depistăm şi să diganosticăm precoce virusul pentru a spori şansa de răspuns la tratament, să intervenim în profilaxie, respectiv în transmiterea verticală, cu recomandarea clară de cezariană şi interzicerea alăptatului. Mama trebuie să facă analize pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C, HIV, deoarece avem metode pentru a obţine un nou-născut sănătos”, explică prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş”.
Totuşi, avem şi părţi bune în sensul că, în ţara noastră, sunt trataţi, anual, circa 5.000 de pacienţi cu hepatita C şi între 2.000-2.500 cu hepatita B, avem modalităţi de diagnostic, de stadializare, terapie, modalităţi de monitorizare şi de evaluare a răspunsului terapeutic.
“Dacă pentru virusul hepatitic C avem, în prezent, scheme terapeutice care duc la vindecare, pentru virusul hepatitic B nu avem astfel de scheme. Pentru virusul hepatitic B, avem doar scheme terapeutice care să menţină nivelul de inhibiţie a ridicării virale şi să stabilizeze boala, de aceea vaccinarea rămâne principala metodă de prevenire a infecţiei cu virusul hepatitic B”, explică prof. dr. Streinu-Cercel. De asemenea, prin acest program se urmăreşte reducerea complicaţiilor acestor infecţii hepatice. În majoritatea cazurilor descoperite, persoanele au suferit infecţii în urmă cu 20-40 de ani, evoluţia asimptomatică îndelungată a bolii expunându-le riscului de a evolua către forme agravante de ciroză hepatică sau carcinom hepatocelular. În absenţa unui tratament eficient, morbiditatea şi mortalitatea asociată hepatitelor de etiologie virală vor continua să crească, avertizează conf. dr. Liana Gheorghe, şef de secţie la Intitutul Clinic Fundeni. Anual, în Europa sunt înregistrate aproximativ un milion de decese din cauza acestor infecţii hepatice.
