Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sinucideri, accidente cardivoasculare şi patologii. Acestea sunt efecte puse în legătura directă cu şomajul. Ele sunt evidenţiate într-un studiu al Institutului francez al sănătăţii şi cercetării medicale (Inserm) ale cărui concluzii sunt dramatice. Între 2008 si 2010, Inserm pune pe seama creşterii şomajului 584 de sinucideri. Dar realitatea este şi mai dură. Şomajul ar fi la originea a 10.000-20.000 de decese pe an, potrivit estimărilor lui Pierre Meneton (Inserm), autor al unui studiu privind starea de sănătate a şomerilor. Între 1995 şi 2007, au fost monitorizaţi 6.000 de voluntari cu vârste între 35 şi 64 de ani cu scopul de a inventaria efectele şomajului asupra sănătăţii cardiovasculare şi mortalităţii globale. Rezultatele au fost publicare în revista Archives of Occupational and Environmental Health. Studiul evidenţiază că, în cazul şomerilor, numărul sinucigaşilor este de trei ori mai mare, comparativ cu persoanele care au un loc de muncă. Şomajul este, de asemenea, cauza apariţiei accidentelor cardiovasculare şi bolilor cronice. Aceste efecte sunt direct legate de condiţia de şomer. Una dintre explicaţiile acestui fenomen este faptul că şomerii dobândesc comportamente la risc: ei consumă mai mult alcool, mănâncă mai puţine fructe şi legume, au un aport caloric zilnic mai mare, fumează mai mult. Aceste concluzii sunt considerate parţi ale unui fenomen mai complex. Pentru că specialiştii apreciază că, la ora actuală, nu există un studiu care să ofere o viziune globală asupra acestui fenomen, spune profesorul Meneton. În acest sens psihiatrul francez Michel Debout avertizează ca, în volumul sau Le traumatisme du chomage, sănătatea şomerilor este o veritabilă gaură neagră pentru societate. Psihiatrul Debout subliniază că de starea de sănătate a şomerilor nu se interesează nimeni.
În ţara noastră, medici de familie, primii care vin în contact cu şomerii, spun că persoanele disponibilizate prezintă un risc major, în primele 12-16 luni de şomaj, de hipertensiune, diabet sau boli cardiovasculare. Şi că efectele şomajului sunt catastrofale dacă persoanele respective nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă. Potrivit psihologilor, la noi, mai vulnerabili la confruntarea cu şomajul sunt tinerii, care, frecvent, cad în capcana depresiilor severe şi a consumului de droguri.
Citește pe Antena3.ro
