Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România, ţara cu cei mai mulţi bolnavi de tuberculoză din UE, şi-a propus să elimine această maladie contagioasă ca proble¬mă de sănătate publică, până în 2050. Potrivit Strategiei adoptate recent de Guvern, ar fi nevoie de circa 56.000.000 de euro anual. În ciuda planurilor ambiţioase, suma investită de stat în aceşti pacienţi este de 25 de ori mai mică. Pentru 2015, bugetul alocat Programului Naţional de Supraveghere și Control al TBC este de doar două milioane de euro. Diferenţa este alarmantă.
Ca de obicei, la vorbe stăm bine. Ne aliniem cerinţelor internaţionale, întocmim planuri măreţe şi strategii stufoase, dar vrem să stopăm epidemia de TBC prin subfinanţare.
La începutul acestui an, din fondul de la bugetul de stat destinat programelor naţionale de sănătate - care se ridică la peste 550 de milioane de lei - Ministerul Sănătăţii a alocat Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT) doar 9,8 milioane de lei. O „investiţie” care se vede, de altfel, în statisticile negre ale epidemiei.
Cu toate că subfinanţarea este evidentă, la între¬barea adresată Ministerului Sănătăţii legat de suma foate mică, oficialii au răspuns: „Sunt bani”.
Celor 9 milioane de lei aprobaţi în acest an, se adaugă „stocul înregistrat la 31 decembrie 2014 în valoare de 11.000.000 lei, aflat în bugetul unităților implementatoare ale PNPSCT”, ne-au transmis reprezentanţii MS. Cei mai mulţi bani însă vin de peste hotare. Parte dintre aceştia aduşi de ONG-uri, alta, graţie Mecanismului Financiar Norvegian.
1.100 de români mor în fiecare an de TBC
Banii sunt insuficienţi, spun şi reprezentanţii paci¬enţilor, care încearcă să sensibilizeze entităţile inter¬naţionale ducând peste hotare poveştile românilor cu TBC. „Noi, ca asociație de pacienți, am făcut advo¬cacy internațional pentru atragerea de fonduri, iar în acest moment există două proiecte mari cu finanțare externă”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Ştefan Răduţ, vicepreşedintele Asociaţiei pentru sprijinirea pacienţilor cu tuberculoză multidrog rezistentă (ASPTMR).
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii 10 ani, incidența tuberculozei scăzând constant din 2005, avem în continuare cea mai mare incidenţă a tuberculozei - de patru ori mai mare faţă de media UE -, una dintre cele mai mici rate de vindecare şi cele mai multe decese.
Depistată la timp şi tratată corespunzător, tuberculoza se vindecă. Însă germenii au început să fie rezistenţi la antibiotice. Astfel că, în prezent, pe lângă tuberculoza sensibilă la antibiotice (TB), au apărut două forme grave ale bolii: rezistentă la antibiotice (Multi Drug Resistant – MDR) și extrem de rezistentă (Exten¬sively Drug Resistant – XDR, care rezistă la patru clase de antibiotice). În vreme ce prima categorie se tratează în șase luni, iar în România tratamentul costă până în 200 de euro pentru un pacient, tratament acoperit de către stat, pentru formele grave, terapia durează circa doi ani, iar costurile totale pot ajunge şi la 20.000 de euro, spun pacienţii care au trecut prin acest calvar. Pe de altă parte, statul alocă 125 euro/pacient cu TB şi 3.300 euro/pacient cu TB MDR/TB XDR, sume la care se adaugă şi costul investi¬gaţiilor, conform datelor din documentul mai sus menţionat.
Conform rapoartelor OMS, pentru tuberculoza rezistentă la tratament, doar o parte din medicamente sunt dispo¬nibile în România, iar dacă schema de tratament nu este administrată corect şi complet, vindecarea paci¬enţilor nu este posibilă.
Astfel că, în fiecare an, peste 1.100 de români mor de tubercu¬loză şi alți 16.000 sunt diagnos¬ticați, majoritatea din rândul populaţei tinere şi active. Peste 27.000 de bolnavi se află în trata¬ment în fiecare an, iar 1.400 de români au forme grave ale bolii, potrivit datelor oficiale, publicate în Normele de realizare a progra¬melor de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016. Dintre bolnavii cu forme grave de tuberculoză, doar 20% supravieţuiesc.
Un bolnav poate infecta anual alte 15 persoane
Tuberculoza este o boală contagioasă și, la fel ca o banală viroză, se transmite prin aer, în special în încăperile neaerisite. Atunci când o persoană bolnavă strănută, tușește, scuipă sau râde, răspândește în aer germenii periculoşi, cunoscuţi drept bacilii Kock. Din fericire, dacă putem spune așa, doar unii bolnavi pot transmite mai departe maladia, și anume cei care au TB activă, când există un număr mare de germeni în plămâni. Însă, fără tratament adecvat, fiecare bolnav cu tuberculoză activă dintre cei 27.000 de pacienţi poate infecta, în medie, 15 persoane pe an. Imunitatea scazută, subnutriţia şi unele afecţiuni, precum diabetul sau HIV, cresc riscul de declanşare a bolii. În general, tuberculoza este asociată cu sărăcia. iar, de teama contaminarii, bolnavii sunt stigmatizaţi de societate.
Bani disponibili în 2015 pentru PNPSCT
2.220.000 euro fonduri de la stat
2.500.000 euro stocuri ramase din 2014
260.000 euro din Fondul Global
3.590.000 euro din Proiectul Norvegian
Total: 8.520.000 euro
Diferenţa necesară: 47.500.000 euro
