Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Inspiră... Expiră...” Sau: „respiră adânc și numără până la zece”. Efectul calmant al respirației, în situații stresante, este un concept pe care majoritatea dintre noi îl știm. Acum, profesorul Micah Allen, de la Departamentul de Medicină Clinică de la Universitatea Aarhus, a făcut un pas mai aproape în înțelegerea modului în care respirația ne modelează creierul, scrie neurosciencenews.com.
Oamenii de știință au procesat rezultatele a peste 20 de studii de imagistică asupra rozătoarelor, maimuțelor și creierului uman, și le-au folosit pentru a propune un nou model de calcul care explică modul în care respirația influențează mintea.
„Ceea ce am descoperit este că procesele mentale sunt strâns legate de ritmul respirației. Suntem mai sensibili la lumea exterioară atunci când inspirăm, în timp ce creierul se acordă mai mult cu mediul înconjurător atunci când expirăm. Acest lucru se aliniază, de asemenea, cu modul în care unele sporturi extreme folosesc respirația, de exemplu, trăgătorii profesioniști sunt antrenați să apese pe trăgaci la sfârșitul expirației”, explică profesorul Micah Allen.
Studiul sugerează că respirația este mai mult decât ceva ce facem pentru a rămâne în viață.
„Creierul și respirația sunt strâns legate, într-un mod care depășește cu mult supraviețuirea, pentru a ne influența efectiv emoțiile, atenția și modul în care procesăm lumea exterioară. Modelul nostru sugerează că există un mecanism comun în creier care leagă ritmul respirației de aceste evenimente”, spune acesta.
Respirația ne poate afecta sănătatea mintală
Înțelegerea modului în care respirația ne modelează creierul și, prin extensie, starea de spirit, gândurile și comportamentele noastre, este un obiectiv important pentru a preveni și trata mai bine bolile mintale.
Citește pe Antena3.ro
„Dificultatea de respirație este asociată cu o creștere foarte mare a riscului de tulburări de dispoziție, cum ar fi anxietatea și depresia. Știm că respirația, bolile respiratorii și tulburările psihiatrice sunt strâns legate. Studiul nostru arată că există posibilitatea ca următoarele tratamente pentru aceste tulburări să se găsească în dezvoltarea de noi modalități de realiniere a ritmurilor creierului și corpului, mai degrabă decât să le trateze izolat”, explică Micah Allen.
Stabilizarea minții noastre prin respirație este o tactică bine-cunoscută și folosită în multe tradiții, precum yoga și meditația.
Noul studiu aduce lumină asupra modului în care creierul face posibil acest lucru. Acesta sugerează că există trei căi în creier care controlează această interacțiune între respirație și activitatea creierului.
De asemenea, sugerează că modelul nostru de respirație face creierul mai „excitabil”, ceea ce înseamnă că neuronii sunt mai susceptibili să se declanșeze în anumite perioade de respirație.
Noile cercetări
Noul studiu oferă specialiștilor o nouă țintă pentru studii viitoare, de exemplu, la persoanele cu tulburări respiratorii sau de dispoziție, iar Micah Allen și grupul pe care îl conduce au început deja noi proiecte bazate pe acesta.
„Avem o varietate de proiecte în derulare care testează diverse părți ale modelului pe care l-am propus. Medicul Malthe Brændholt efectuează studii inovatoare de imagistică a creierului la oameni, pentru a încerca să înțeleagă modul în care diferitele tipuri de percepție emoțională și vizuală sunt influențate de respirație”, spune Micah.
Grupul său colaborează și cu echipa de pneumologie de la Spitalul Universitar Aarhus, unde instrumentele dezvoltate în laborator sunt folosite pentru a înțelege dacă persoana care suferă de Long Covid poate avea perturbări în alinierea respirație-creier.
„Vom folosi o combinație de neuroimagini la oameni și animale pentru a înțelege mai bine modul în care respirația influențează creierul și vom folosi explorarea modului în care diferite medicamente influențează interacțiunea respirație-creier. Ne-am dori, de asemenea, să studiem într-o zi modul în care factorii stilului de viață, cum ar fi stresul, somnul și chiar lucruri precum înotul în timpul iernii, influențează interacțiunea respirație-creier. Suntem foarte încântați să continuăm această cercetare”, precizează Micah Allen.
Ritmurile respiratorii ale minții predictive
Ritmurile respiratorii susțin viața biologică, guvernând schimbul homeostatic de oxigen și dioxid de carbon. Până de curând, însă, influența respirației asupra creierului a fost în mare măsură trecută cu vederea.
Cu toate acestea, noi dovezi arată că actul de respirație exercită o influență substanțială, ritmică, asupra percepției, emoției și cunoașterii, în mare parte prin modularea directă a oscilațiilor neuronale.
