Un "puf" salvator

"Primul gest pe care il putem face daca o persoana de langa noi face o criza de astm este sa o intrebam daca are un spray in buzunar", ne sfatuieste doctorul Florin Mihaltan, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumologie din Bucuresti.

De obicei, astmaticii au asupra lor un spray pe baza de substante bronhodilatatoare cu efect imediat. Indicatia medicului in astfel de cazuri este sa ii administram bolnavului, ca prim ajutor, unul sau doua pufuri. Daca starea de sufocare persista, atunci pot fi administrate mai multe pufuri, cu pauze de 20 de minute. Atentie insa, pentru ca daca ii administram o cantitate prea mare de substanta bronhodilatatoare, pot aparea complicatii, cum ar fi tulburarile de ritm cardiac sau chiar un stop cardiac. Urmatorul pas este sa transportam bolnavul intr-un timp cat mai scurt la cea mai apropiata camera de garda. "Criza de astm nu poate fi stopata altfel. In statia de autobuz, de exemplu, nu poate fi administrat oxigen. Bolnavul trebuie sa ajunga de urgenta in atentia unui medic", spune doctorul Mihaltan.

In cele mai multe cazuri, crizele de astm se fac simtite in cea de-a doua parte a noptii si il trezesc din somn pe cel care sufera de aceasta boala. "Pacientii care fac o criza de astm in timpul noptii acuza o haraiala pe piept, care seamana cu zgomotul de porumbar", spune doctorul Mihaltan. Criza de sufocare poate aparea insa si in timpul zilei. Daca este un astm alergic, acesta se manifesta prin stranut, lacrimare, urticarie, senzatie de sufocare, de nod in gat, iar in situatiile cele mai grave poate aparea si o apasare pe piept. "Un lucru extrem de important de stiut este acela ca poate exista si o forma mascata a crizei de astm. Aceasta se manifesta doar printr-o tuse deranjanta", precizeaza doctorul Mihaltan.

In situatia in care astmul este unul alergic, este bine de stiut ca un pas important pe care noi trebuie sa il facem este sa il indepartam pe bolnav de factorul alergen. Daca locuim in aceeasi casa cu un bolnav de astm, ajutorul pe care i-l putem oferi este de a-i asigura un mediu lipsit de praf sau de substante care ii pot face rau. Asternuturile trebuie scuturate in fiecare zi, casa trebuie curatata de praf, iar camera in care doarme este bine sa fie aerisita in lipsa bolnavului. In plus, saltelele trebuie invelite, iar puful din perne inlocuit cu material sintetic.

SEMNE ALE CRIZEI. Printre semnele dupa care putem identifica o persoana care sufera de astm bronsic se numara starea de sufocare. Bolnavul acuza o senzatie de "haraiala", cum o numesc suferinzii de astm. Aceasta haraiala este un suierat permanent, care se mentine si la inspiratie, si la expiratie. Buzele sau pielea de sub unghii sunt cenusii sau albastrui. In plus, lipsa de oxigen duce la un aspect palid al fetei, iar starea generala a bolnavului este modificata, printr-o gafaiala permanenta de fond.

BRONSIOLE. Aerul patrunde din trahee in plamani prin bronsiole, tuburi ramificate ce sunt captusite cu o mucoasa subtire. La persoanele bolnave de astm, anumite conditii de mediu sau substante inhalate pot declansa o criza. In timpul crizei are loc eliberarea de substante chimice care provoaca blocarea bronsiolelor si producerea de mucus in exces. Caile respiratorii prind atunci aerul ca intr-o capcana, iar respiratia devine dificila.