Castanele şi digestia

Aveţi probleme cu digestia? Vă simţiţi obosiţi şi vă îmbolnăviţi des? Mâncaţi castane. Fierte, prăjite, coapte, adăugate în supe sau preparate sub formă de piure. Castanele nu numai că ajută la combaterea unor boli, dar au şi o valoare nutritivă ridicată.

Fitoterapeutul Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţă în fitoterapie şi nutriţie, ne sfătuieşte să consumăm numai castane comestibile, deoarece mai există şi castanele sălbatice, care conţin o substanţă periculoasă: cumarina. Potrivit acestuia, castanele comestibile, de culoare brun întunecat, grupate într-o cupă acoperită cu ţepi, sunt bogate în vitamine, proteine, apă (50%), minerale şi amidon, fiind recomandate în diverse boli.

AFECŢIUNI ŞI TRATAMENTE
În afecţiunile coronariene se recomandă consumul de castane crude; în bolile digestive sunt indicate seminţele, în funcţie de toleranţa individuală (se mai poate folosi şi infuzia din frunze pentru efectul astringent şi bactericid); în bolile renale putem folosi toate produsele obţinute din castan (frunze, ramuri tinere, coajă, seminţe); în bolile venoase sau arteriale este benefic ceaiul din frunze mărunţite, în timp ce pentru astenie şi anemie este bine să consumăm zilnic 100 de grame de seminţe de castan timp de o lună.

"Datorită faptului că seminţele conţin multe oligoelemente şi vitamine, precum şi o serie de substanţe care pot contribui la refacerea organismului, se indică folosirea acestora în prevenirea îmbătrânirii, sub formă de cură de 30-60 de zile, câte 100 g consumate zilnic. Pentru întărirea organismului se face o cură anuală cu câte 200 de grame de castane prăjite, zilnic, cel puţin 20 de zile", recomandă fitoterapeutul Eugen Giurgiu. Potrivit acestuia, în România, castanii comestibili cresc la Horezu, Tismana, Polovraci, Gherla, Baia de Aramă şi Baia Mare.

VALORI NUTRIŢIONALE
Specialiştii afirmă că 100 de grame de castane comestibile conţin vitamina B1 (tiamină): 22 mg, riboflavină (vitamina B2) 22 mg, niacină (vitamina PP): 6 mg, calciu: 27 mg, fier: 3,8 mg, fosfor: 373 mg, grăsimi: 4,1 mg, proteine: 2,9 mg, calorii: 377, având o valoare energetică de 220 Kcal.

CONTRA VARICELOR
Castanii sălbatici, care cresc şi în ţara noastră sunt din ce în ce mai căutaţi pentru efectele lor terapeutice în adenom de prostată, afecţiuni venoase, boli varicoase, degerături, hemoroizi, hernie de disc, luxaţii, Parkinson, plăgi infectate, reumatism, spondiloză, tromboflebită şi varice. Fructele (mari, de culoare brună la exterior şi alb-gălbuie la interior) sunt interzise consumului.

Din frunzele de castan sălbatic se mai prepară ceai, tinctură (200 g de frunze mărunţite se pun într-o sticlă fără să se înghesuie şi se completează cu alcool alimentar - 1 litru de alcool de 70 de grade. De asemenea, un unguent: 25 ml de tinctură de castane se amestecă cu 75 g de lanolină de la farmacie sau cu untură proaspătă nesărată.