Practicarea dansului îmbunătăţeşte semnificativ starea de sănătate fizică şi psihică a adolescenţilor. Acesta este rezultatul unui studiu clinic realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Orebro din Suedia.
Psihoterapeuţii au format şi monitorizat un grup de circa 150 de fete cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani, care obişnuiau să acuze frecvent diverse tulburări psihosomatice precum dureri de cap, dureri de umeri sau de spate, dureri de stomac, atacuri de panică, stări de oboseală sau depresie. Potrivit autorilor studiului, aceste manifestări organice sunt specifice adolescenţilor şi apar ca urmare a tulburărilor psihologice prin care mulţi dintre ei trec în această perioadă critică.
Adolecentele au fost repartizate în două grupuri: unele au început practicarea dansului de două ori pe săptămână, iar celelalte nu au făcut nici o formă de mişcare. Pentru tinerele care au urmat cursuri de dans, şedinţele constau în: 15 minute de încălzire, 40 de minute de dans, apoi stretching şi masaj de relaxare. De asemenea, fiecare curs includea şi un moment de exprimare liberă, când adolescentele aveau posibilitatea de a-şi exprima propria coregrafie.
La debutul studiului, parametrii de sănătate fizică şi psihică (în special evaluarea stimei de sine) erau asemănătoare în ambele grupuri. Dar progresiv, după opt, 12 şi 20 de luni de observaţii şi evaluări, au început să apară mari diferenţe. Astfel, în grupul adolescentelor care practicau dansul s-a observat îmbunătăţirea clară a stării lor de sănătate. Peste 90% dintre ele au declarat că nu au mai suferit dureri, se simt mult mai echilibrate din punct de vedere psihic, au mai multă încredere în ele şi sunt mulţumite de propria persoană.
Dansul este o adevărată terapie pentru adolescenţi, indiferent dacă au sau nu dificultăţi specifice vârstei, susţine Anna Duberg, unul dintre autorii studiului, în revista Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine.
Adolescenţa este o perioadă dificilă atât pentru tineri, cât şi pentru părinţii acestora. “Este o etapă a schimbărilor fizice şi psihice, vârsta incertitudinilor, a întrebărilor, a temerilor, a stărilor de nervozitate şi agitaţie aparent inexplicabile. Tocmai de aceea, activităţile precum dansul devin adevărate terapii cu ajutorul cărora adolescenţii descoperă sau redescoperă trăiri pozitive, îşi consolidează încrederea de sine, remarcă psihoterapeutul ştefania D. Niţă, preşedintele Asociaţiei Române de Psihanaliză de Cuplu şi Familie. Dansul are capacitatea de a reduce stresul şi tulburările psihosomatice caracteristice acestei vârste critice, oferindu-le adolescenţilor posibilitatea de a-şi exprima propriile sentimente în mod pozitiv, conchide psihoterapeutul.