x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Terapii complementare Leac pentru suflet

Leac pentru suflet

21 Aug 2007   •   00:00
Leac pentru suflet

In poveşti şi in credinţa populară florile au şi ele suflet. De aceea, ţăranii consideră că plantele sunt făpturi in care Dumnezeu a adăugat picături de eternitate. Din acest motiv există un anumit ritual de culegere a plantelor de leac, in timpul căruia, culegătorii işi cer iertare că le curmă viaţa.

Aristotel defineşte sufletul ca pe un principiu al vieţii şi al mişcării fiinţelor vii, al inteligenţei. El susţinea că sufletul este inclus in corp şi este ceva al corpului, care-i conferă trupului particularitatea de viu. Contrar lui Aristotel, Platon era de părere că sufletul este o realitate autonomă, separată de corp şi unită accidental cu el. De-a lungul timpului, mulţi cercetători au incercat să culeagă date in favoarea existenţei sufletului. O astfel de dovadă a fost găsită. Un doctor din Massachusetts, Duncan MacDougall, a făcut mai multe experimente in acest sens. A căntărit şase pacienţi aflaţi in pragul morţii. După deces, fiecare persoană căntărea cu aproximativ 21 de grame mai puţin. Aşa s-a ajuns la concluzia că această greutate aparţinea sufletului uman care părăsise trupul. Cercetările au fost insă contrazise de alte echipe de specialişti, pe motiv că, in 1907, cănd a fost realizat studiul lui Duncan MacDougall, modalităţile de măsurare nu erau exacte.

Spiritualitate

Dacă pentru bolile trupului există numeroase remedii, pentru suflet este greu să fie găsită o vindecare. Terapia sufletului inseamnă, de fapt, o terapie spirituală. Ca să-ţi vindeci sufletul trebuie să te impaci cu tine insuţi, dar şi cu ceilalţi. Cănd işi simte sufletul greu, omul işi caută refugiul in divinitate, indiferent de credinţă sau de religie. La indemăna creştinilor se află rugăciunea şi sfatul părintelui duhovnic, motiv pentru care, nu de puţine ori, puterea credinţei şi-a spus cuvăntul şi au intervenit vindecări miraculoase in cazul unor boli considerate incurabile.

Un medic francez, Alexis Carrel, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie, a scris in 1944 eseul "Rugăciunea", in care vorbeşte şi despre puterea inchinăciunii in procesul de vindecare a unor boli. "Rugăciunea acţionează asupra caracterului doar atunci cănd devine o deprindere, un obicei. Trebuie să ne rugăm des. «Găndeşte-te la Dumnezeu mai des decăt respiri», spunea Epictet (Epictetus n.55 - d.135, filozof grec) . E absurd să te rogi dimineaţa şi să te comporţi in restul zilei ca un sălbatic sau ca un păgăn. Gănduri foarte scurte sau invocaţii mentale pot să menţină un om in prezenţa lui Dumnezeu. Toată puterea lui este atunci inspirată de rugăciune. Astfel inţeleasă, rugăciunea devine un mod de a trăi", spunea medicul francez. Carrel a vorbit şi despre modul in care unele persoane s-au vindecat prin credinţă. "Rugăciunea are uneori un efect - ca să spunem aşa - exploziv. Au fost bolnavi care s-au vindecat aproape instantaneu de boli ca: lupus al feţei, cancer, infecţii renale, ulcere, tuberculoză pulmonară, osoasă sau peritonită. Fenomenul se produce aproape intotdeauna cam in acelaşi mod: mai intăi o mare durere, apoi apariţia sentimentului de a fi vindecat. In căteva secunde, cel mult in căteva ore, simptomele dispar şi leziunile anatomice se repară". Astfel descria medicul francez miracolele pentru care medicina nu a găsit leac.

Taina sufletului

Taina vieţii este sufletul, aşa cum taina sufletului este Dumnezeu. Adevăraţii credincioşi spun că rugăciunea sinceră şi profundă poate fi vindecătoare. Preoţii spun că "Tatăl nostru" este o rugăciune de mare profunzime şi de leac pentru sufletul şi trupul celui care o spune cu inima curată şi credinţă smerită. Oricine ar rosti această rugăciune se simte mai uşurat şi mai curat. A te ruga inseamnă a sta de vorbă cu Dumnezeu. Totodată, postul, care este o acţiune de renunţare completă sau parţială la hrană, reprezintă principalul mijloc de vindecare şi de transformare a fiinţei umane.

Flori "insufleţite"

In poveşti şi in credinţa populară florile au şi ele suflet. De aceea, ţăranii consideră că plantele sunt făpturi in care Dumnezeu a adăugat picături de eternitate. Din acest motiv există un anumit ritual de culegere a plantelor de leac, in timpul căruia, culegătorii işi cer iertare că le curmă viaţa. Acest obicei, s-a mai păstrat in zonele montane, dar nu mai are aceeaşi forţă ca altădat’. Sufletul florilor, exprimat prin mireasma proprie a acestora, creează de asemenea emoţie. O serie de cercetări din domeniul biologiei au stabilit că mireasma fiecărei flori transmite emoţii aparte creierului uman. Mirosul minunat al florilor de tei transmite mesajul unei iubiri implinite, minunaţii "ciorchini" ai florilor de salcăm creează o notă de linişte iar iasomia ne dă speranţă. Aşadar, florile de salcăm işi dovedesc eficienţa pe fondul psihic al unor afecţiuni. Persoanele care simt mănie, iritabilitate psihică işi vor schimba starea dacă işi vor pune in cameră flori de salcăm. Acelaşi efect il au şi plimbările in pădurile inflorite aflate in apropierea oraşelor. Florile de salcăm, macerate in miere, işi vor dovedi efectele benefice pentru persoanele care se simt epuizate intelectual ori nervos. O mireasmă aparte au şi florile de soc. In credinţa populară se spune că socul capătă leac atunci cănd florile sunt culese de un om smerit, cu inimă bună. Florile de soc sunt recomandate in astenie, surmenaj nervos, cănd este preferabil ca o perioadă de căteva săptămăni apa să fie inlocuită cu socată. Banala socată are efecte purificatoare puternice şi in cazul unei depresii apărute pe fondul stresului.

INSOMNII. Mireasma teiului este inconfundabilă, relaxantă şi calmantă. Teiul are efecte benefice in cazul insomniilor. Fie că alegeţi să beţi un ceai inainte de culcare, fie vă aşezaţi in pat căteva pernuţe umplute cu flori de tei, efectul va fi minunat. Băile cu flori de tei sunt indicate şi copiilor, cărora le induc un somn liniştitor şi odihnitor. Macerate in miere, florile de tei ajută la echilibrarea nervoasă a persoanelor suprasolicitate fizic sau intelectual, iar principiile active ale teiului calmează psihicul şi reduc nervozitatea.

TENSIUNE. "Implicarea pătimaşă a unei persoane ascunde de regulă o boală cardiacă. Persoanele cu astfel de suferinţe pun suflet, uită de ele şi se dăruiesc unui ţel cu patimă. Talpa-găştei are rolul de a reduce starea de tensiune la persoanele stresate, iar roiniţa este recomandată persoanelor care suferă de palpitaţii", spune dr Dorin Dragoş, medic primar de medicină internă, specialist in medicină alternativă, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

×
Subiecte în articol: işi sufletul florile terapii complementare