Lumina zilei este bună dispoziţie

De ce este atât de preţioasă lumina zilei? Cum ne influenţează zilele însorite starea de spirit? Dar cele mohorâte? Cum putem compensa lipsa luminii? Asupra acestor întrebări facem lumină în  continuare.

Ca şi plantele, organismul nostru are nevoie de lumină. Altfel, riscă să se “ofilească”. În prezent, efectul terapeutic al luminii solare se află în atenţia oamenilor de ştiinţă. Ei au dovedit că lumina – alături de aer, apă şi hrană – este un element esenţial pentru menţinerea sănătăţii şi echilibrului psihic. Cunoaştem chiar şi din propria experienţă că în zilele însorite avem mai multă poftă de viaţă decât în cele mohorâte.

Alte studii dovedesc că în anotimpul rece, când zilele sunt mai scurte decât nopţile şi rareori însorite, 5% din populaţie este predispusă la aşa-numita depresie sezonieră. Printre simptomele depresiei sezoniere se numără starea de oboseală prelungită, insomnia, nervozitatea, anxietatea, tristeţea inexplicabilă, pofta exagerată de dulciuri. 

Ceasul biologic

Cum acţionează lumina asupra orga­nismului? Sub influenţa luminii, ceasul nostru biologic, aflat în hipotalamus, menţine ritmul veghe (zi)/somn (noapte), reglează variaţiile de temperatură, controlează metabolismul şi secreţia de hormoni. În funcţie de cantitatea de lumină percepută de retină, la nivelul hipotalamusului se declanşează secreţia de cortizol, hormonul “stresului pozitiv”, care ne dă energie pe parcursul zilei. Cortizolul este indispensabil pentru a ne mobiliza când suntem în stare de veghe. În schimb, lumina împiedică secreţia altui hormon: melatonina. Responsabilă cu inducerea somnului, melatonina atinge nivelul maxim în timpul nopţii şi scade până la zero în timpul zilei. Cu cât întunericul este mai profund, cu atât nivelul de melatonină creşte, iar somnul este de mai bună calitate. Pe de altă parte, cu cât ziua este mai luminoasă, cu atât nivelul de cortizol creşte şi beneficiem de mai multă energie.

Uneori, ritmul ceasului biologic este perturbat de anumiţi factori: munca de noapte, statul prelungit la televizor, utilizarea excesivă a calculatorului sau a telefonului mobil, călătoriile ce presupun schimbarea fusului orar, perioadele îndelungate cu vreme înnorată, cenuşie. Persoanele sensibile la astfel de factori se pot confrunta cu stări de oboseală, indispoziţie psihică şi fizică, scăderea randamentului. 

Citește pe Antena3.ro

Cea mai rară și mai stranie pasăre de curte. Cum arată găina cu carne neagră, care costă 2.200 de euro

VITAMINA D. Lumina soarelui nu ne încarcă numai cu energie, ci şi cu vitamina D. Sub acţiunea razelor ultraviolete, pielea sintetizează vita­mina D atât de necesară pentru sănătatea sistemului osos. Tocmai de aceea este supranumită “vitamina soarelui”. Expunerea feţei şi braţelor timp de 15-20 de minute ne asigură doza zilnică de vitamina D. Primăvara este momentul ideal pentru a face astfel de băi de soare, fiindcă în lunile de iarnă ne-am epuizat re­zervele de vitamina D. În plus, primăvara razele ultraviolete sunt mai blânde decât vara, când expunerea la soare trebuie să fie limitată până la ora 11:00 şi după ora 16:00.

Intensitate luminoasă

Iarna resimţim cel mai acut lipsa lu­mi­nii. Pe de o parte, pentru că zilele sunt scur­te, iar, pe de altă parte, pentru că ne petrecem aproape 90% din timp în interior. Un calcul simplu ne arată că, într-o lună de iarnă, nu beneficiem decât de circa

50-55 de ore de lumină. În schimb, în iulie ne pu­tem bucura de până la 240 de ore de lumină. Este adevărat că iarna nu trăim în beznă, ci beneficiem de lumina artificială. Însă oricât de performante ar fi sursele electrice de iluminat, nu pot egala luminozitatea oferită de razele soarelui. De exemplu, o cameră foarte bine iluminată nu dispune de mai mult de 300-500 de lucşi (unitatea de măsură a intensităţii luminii se numeşte lux). Un lux cores­punde intensităţii luminoase furnizate de o lumânare. Intensitatea luminii exterioa­re, într-o zi înnorată, atinge 10.000-25.000 de lucşi, iar pe timp senin se înre­gistrează cel puţin 50.000 de lucşi. 

STATISTICI. Potrivit statisticilor, vremea influenţează starea de spirit a aproximativ 30%-40% din populaţia de vârstă adultă. Din fericire, depresia apare doar în 3%-5% dintre cazuri. Acest procent creşte însă pe măsură ce ne apropiem de Polul Nord. De exemplu, eschimoşii din Groenlanda, care văd soarele decât trei luni pe an, sunt afectaţi de depresie în proporţie de 80%.

Lămpi de fototerapie

Pentru a ne asigura necesarul de lumină în sezonul rece avem la dispoziţie lămpi fluorescente, care sunt comerciali­zate şi în ţara noastră. Astfel de lămpi sunt foarte utilizate în ţările nordice şi în Canada, unde iernile sunt lungi şi un procent destul de mare de populaţie suferă de depresie sezonieră. Acolo, în fiecare cămin există câte o lampă fluorescentă pentru a compensa lipsa de lumină.

Atenţie!, pentru terapia cu lumină (fototerapie) nu se folosesc lămpi cu ultraviolete, lămpi ce emană căldură sau lămpi pentru bronzat. Există două tipuri de lămpi indicate pentru fototerapie: cele cu lumină fluorescentă care imită lumina solară şi lămpile care simulează răsăritul.

Eficienţa fototerapiei în cazul depresiei sezoniere este dovedită ştiinţific, fiind utilizată chiar şi în cadrul unor spitale. De obicei, fototerapia se efectuează dimineaţa, într-o şedinţă care durează cel puţin o jumătate de oră. Pacienţii care din cauza insomniei se trezesc devreme dimineaţa vor efectua terapia cu lumină seara. Sursa de lumină trebuie plasată la aproximativ 50 de centimetri de persoana respectivă, fără ca aceasta să privească direct spre lampă. Pacienţii răspund favorabil la te­rapia cu lumină după 3-5 zile. În cazurile uşoare, depresia sezonieră dispare după două săptămâni de terapie cu lumină.

Terapia cu lumina care simulează răsăritul soarelui se efectuează încă din timpul somnului. Lampa este programată să se aprindă la o anumită oră, intensitatea luminii crescând treptat până la trezirea pacientului. Este un fel de “ceas deşteptător” luminos. Simularea zorilor este preferată de mulţi pacienţi, fiind considerată mai plăcută decât fototerapia clasică. Ambele sunt însă la fel de eficiente în cazul depresiei sezoniere.

În afara depresiilor sezoniere, fotote­rapia este indicată femeilor care se confruntă cu sindrom premenstrual sau depresie postnatală, dar şi persoanelor de vârsta a treia care se simt deprimate indiferent de sezon. 

Spaţii luminoase

Dar înainte de a investi într-o lampă de fototerapie, avem la îndemână metode simple de a invita lumina în casă. Spaţiul în care ne petrecem majoritatea timpului poate fi amenajat astfel încât să profităm la maximum de lumina zilei. Biroul de la serviciu, canapeaua şi fotoliile de acasă vor fi aşezate perpendicular faţă de fe­reastră pentru a beneficia de lumină, dar în acelaşi timp să evităm reflexele supărătoare. Mobilierul, pereţii trebuie să fie în culori deschise, astfel încât încăperile să fie luminoase. Studiile au arătat că performanţele profesionale ale angajaţilor cresc în condiţiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea în birouri foarte bine luminate.

Dar oricât de multă lumină am avea la birou sau acasă, nu trebuie să stăm închişi între patru pereţi toată iarna. Avem nevoie de o oră de mers pe jos în fiecare zi, fie că e înnorat, fie senin. Nu trebuie să ne găsim scuze. Putem coborî cu două staţii înainte de a ajunge la serviciu şi să continuăm restul traseului pe jos. La pauza de masă nu vom ezita să ieşim din clădire pentru a ne cumpăra ceva de mâncare. Eventual putem merge până la cel mai îndepărtat bufet. Şi să nu uităm să mergem pe trotuarul însorit.

VÂRSTNICI. Tera­pia cu lumină este indicată şi persoanelor în vârstă, în scopul prevenirii bolilor de memorie. Aceasta este opinia cercetătorilor en­glezi care au studiat efectele fototerapiei asupra a 47 de vârstnici. Aceştia au fost expuşi zilnic unei lămpi de fototerapie. După ce pacienţii au urmat acest tratament matinal timp de două săptămâni, rezultatele au fost impresionante. Tulburările cognitive s-au ameliorat, iar pacienţii au început să doarmă foarte bine.

ADOLESCENŢI. Efectul fotote­rapiei a fost studiat şi în cazul adolescentelor cu tulburări alimentare: anorexie nervoasă şi bulimie nervoasă. Un studiu japonez a arătat că 40% dintre aceste tinere suferă şi de depresie sezonieră. Pentru a preveni apariţia acestei complicaţii, adolescentele respective au efectuat terapie cu lumină de la începutul sezonului rece până primăvara. Fototerapia le-a ajutat să scape de gândurile negre şi de teama obsesivă că se îngraşă.

COPII. Lumina este deosebit de importantă pentru creşterea şi dezvoltarea copiilor. Încă din primele zile de viaţă, bebeluşii cu icter trebuie expuşi la razele soarelui, în dreptul fe­restrei. Mare atenţie, fereastra trebuie să rămână închisă fie vară, fie iarnă. Totoda­tă, ochişorii copilului este bine să fie protejaţi cu o pânză uşoară. Un alt avantaj al luminii a fost demonstrat în cazul elevilor. Cei care învaţă în clase luminoase au note mai bune decât cei din clase întunecoase.

Sfatul psihologului

Psihologul Mirela Zivari (foto) de la Clinica Psihoconsulting ne asigură că lumina este un excelent antidepresiv natural recomandat persoanelor cu forme uşoare de depresie. Specia­listul ne sfătuieşte să ne trezim ceva mai devreme şi să ne bucurăm de lumina plăcută a zorilor. Să renunţăm la spaţiile închise pentru a ne petrece timpul liber în parc, la pădure etc. Acum la început de primăvară, nimic nu este mai plăcut decât să ne lăsăm mângâiaţi de razele blânde ale soarelui.