Muzica ne poate linişti sau, dimpotrivă, ne poate trezi la viaţă. Fiecare dintre noi a simţit acest lucru la un moment dat. Intuitiv ne bucurăm de efectele terapeutice ale muzicii in fiecare zi.

Oboseala cronică, stresul, nevrozele, stările depresive sunt tratate cu ajutorul muzicii. Efectul muzicii de inlăturare a stresului şi oboselii se datorează eliberării de endorfine, numite şi hormonii fericirii. In timp ce ascultăm melodia preferată, creierul nostru eliberează endorfine care ne dau o stare de bine, dar au şi acţiune antialgică şi efect de stimulare a imunităţii. Orice gen de muzică - jazz, blues, reggae, muzică simfonică sau chiar populară - poate contribui la redarea stării de bună dispoziţie. Depinde numai de gusturile fiecăruia.

Melodii ritmate

Melodiile ritmate pot să creeze in noi o reprezentare psihică, avănd valoarea unui impuls către activitate, in timp ce melodiile mai triste ne fac melancolici, visători. Din acest motiv, persoanelor depresive, triste, celor lipsiţi de interes şi cu tendinţe de izolare le este recomandată o muzică veselă, dinamică. Depresivii resping muzica lentă, pe cănd persoanele sănătoase consideră această muzică mai bună decăt cea dinamică in momentele cănd vor să se relaxeze, arată prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, şeful Catedrei de Psihologie şi Psihosomatică a Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila".

Medicii englezi afirmă că muzica poate inlocui sedativele şi antidepresivele. Administraţia Spitalului Westminster din Londra a testat efectul muzicii asupra pacienţilor. Trei bolnavi din patru au afirmat că şedinţele repetate de meloterapie i-au ajutat să se liniştească, să scape de stres şi să işi imbunătăţească starea psihică. In acelaşi timp, muzica clasică a contribuit la scăderea tensiunii arteriale in cazul hipertensivilor.

Efectul Mozart

Psihologii recomandă persoanelor depresive fie terapia pasivă, ce presupune ascultarea unor melodii, fie terapia activă, cănd pacienţii sunt puşi să cănte la diferite instrumente. Stările de anxietate sunt tratate cu ajutorul calmului tonifiant al lui Bach şi al seninătăţii lui Mozart. După analiza mai multor genuri de muzică s-a stabilit că Mozart este cel mai potrivit pentru inlăturarea stresului, pentru calmarea durerilor de cap, dar şi pentru stimularea aptitudinilor matematice in găndire. Muzica lui Mozart nu este nici foarte rapidă, dar nici prea lentă, nici prea ritmată, dar nici monotonă. In acest context se vorbeşte despre efectul Mozart şi despre activarea scoarţei cerebrale sub influenţa muzicii. Muzica uşoară activează aproximativ 50% din scoarţa cerebrală, muzica simfonică modernă - 70%-80%, muzica simfonică clasică - 90%, muzica lui Mozart - 100%. Ascultănd mereu o astfel de muzică şi obişnuindu-se cu ea, individul işi rafinează sensibilitatea şi imaginaţia, işi sporeşte creativitatea. Potrivit psihologilor, incepem să reacţionăm la sunetele muzicii incă din păntecele mamei. Muzica clasică are acţiune benefică nu numai asupra sănătăţii, ci şi asupra capacităţilor intelectuale. Armonia sunetelor contribuie la formarea simţului estetic, la dezvoltarea intelectului şi a trăsăturilor de lider.