Birul pe mâncare

O nouă taxă se arată la orizont, ce îi va afecta mai ales pe cei care obişnuiesc să consume produse de tip junk-food, bogate în grăsimi şi zaharuri rafinate. Ministerul Sănătăţii a format o comisie în cadrul căreia se va discuta modul de aplicare a noii legi, menită să apere bunăstarea fizică a românului.

Propunerea Ministerului Sănătăţii se află în dezbatere publică, deocamdată nefiind clar modul în care se va aplica şi care sunt produsele ce vor fi supuse taxării. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, unul dintre cei cooptaţi în echipa de discuţii, spune că se va ţine cont în primul rând de prevederile Regulamentului 1924/2006. Astfel, pe lângă Ghidul de bune practici în igienă şi producţie şi normele HACCP, producătorii de alimente vor trebui să respecte şi reguli cu privire la echilibrul nutriţional al produselor. Proiectul de lege stipulează de fapt că "persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr şi aditivi alimentari" vor contribui la bugetul de stat cu o sumă de bani ce va fi stabilită ulterior. Aceasta va fi plătită diferenţiat pentru "produsele de tip fast-food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri şi chipsuri" şi pentru "băuturile răcoritoare, cu excepţia apei plate îmbuteliate şi a sucurilor naturale proaspete din fructe şi legume".

Textul acestui proiect de lege i-a contrariat pe reprezentanţii industriei alimentare. Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, spune că nu s-a făcut nici un fel de consultare cu patronatele, astfel încât nu există definiţii clare ale termenilor folosiţi. Din această cauză, precizează Minea, toate produsele alimentare vor fi impozitate, pentru că pe piaţă există foarte puţine alimente care să nu conţină zahăr, sare, grăsimi sau aditivi alimentari. O altă problemă este şi modul în care se va stabili cuantumul contribuţiei. Proiectul specifică, în dreptul unui asterix, în josul paginii, că "va fi stabilit în urma negocierilor dintre Ministerul Sănătăţii şi persoanele juridice", rezultând că fiecare producător va plăti taxa după cum va considera reprezentantul ministerial trimis la discuţii.

Această măsură ar putea conduce la scumpirea tuturor alimentelor, iar miliardul de euro pe care vrea să îl strângă Ministerul Sănătăţii într-un an de pe urma acesteia îl va plăti consumatorul, de fapt, a declarat Minea. El a adăugat că un alt efect al aplicării taxei fast-food va fi retragerea din piaţă a marilor companii producătoare de alimente.

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei din Industria Alimentară, consideră că taxa fast-food va distruge industria alimentară: nu numai că multinaţionalele vor pleca, dar şi societăţile mici se vor închide pentru că va scădea consumul, piaţa neagră va înflori, statul va încasa sume mai mici ca până acum de la această industrie, iar importurile vor creşte. Plus că şi şomerii se vor înmulţi.

EDUCAŢIE ÎN PRIMUL RÂND
Soluţia patronatelor este una mult mai greu de aplicat: educarea populaţiei. Aceasta este o lipsă pe care o simte şi prof. Gheorghe Mencinicopschi. "Dacă nu va exista şi un proiect prin care populaţia să fie învăţată să mănânce sănătos, aceasta va fi o lege frumoasă şi atât, va avea soarta actului normativ care interzicea vânzarea de alimente junk-food în şcoli", atenţionează Mencinicopschi. Măsura unei taxe pe grăsimi este încurajată şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care în 2003 a dat publicităţii un raport prin care felicită ţările care au aplicat măsuri fiscale prin care descurajează populaţia să consume alimente nesănătoase.