Cafeaua: un viciu binefacator

Cafea turceasca, espresso, ness, capuccino... Neindulcita, cu zahar, cu lapte, cu frisca... Multi dintre noi nici nu concep sa isi inceapa ziua fara cafeluta de dimineata. Desi uneori nu sunt bine cunoscute efectele acesteia asupra sistemului nervos, la unison, toata lumea vorbeste despre starea de bine care se instaleaza dupa o ceasca de cafea. Aceasta este o bautura revigoranta, energizanta, care are un efect favorabil asupra sistemului nervos central si asupra proceselor care tin de cresterea vigilentei.

Toleranta diferita la cafeina

"De asemenea, cafeaua stimuleaza metabolismul de tip catabolic, activand arderile si marind productia de energie. In cazul unor persoane, consumul de cafea poate ajuta la arderea caloriilor, protejandu-le de pericolul ingrasarii. In acest moment se fac de asemenea cercetari pentru a demonstra ca poate fi utila unor persoane in crizele de astm", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

In functie de modul de preparare, cafeaua este suportata diferit de la o persoana la alta. Cafeaua turceasca, pregatita la ibric, are un continut ridicat de cafeina si, din cauza zatului care ramane si care contine celuloza, poate fi iritanta pentru persoanele care sufera de afectiuni ale tubului digestiv, in special ale colonului. Acestor persoane le poate fi recomandata cafeaua espresso, care nu contine zat si, de asemenea, mai putina cafeina.

Sunt multi cei care sustin ca ness-ul (cafeaua solubila) este mai tare decat cafeaua macinata. Acest lucru depinde insa de cantitatea de cafea care se pune la o ceasca. O lingurita de cafea macinata contine de doua ori mai multa cafeina decat o lingurita de cafea solubila. O ceasca de cafea pregatita dintr-o lingurita de cafea macinata contine 100-115 miligrame de cafeina, fata de 60-70 de miligrame in aceeasi cantitate de cafea solubila. Pana si cafeaua decafeinizata prezinta urme de cafeina – aproximativ 3 miligrame la o lingurita.

Efecte pozitive si negative

Cafeina este principiul activ din cafea, care protejeaza serotonina si dopamina, substante care transmit mesaje de la o celula nervoasa la alta, dau senzatia de bine organismului si mentin vigilenta cortexului. Dopamina are un rol fundamental in creier pentru controlul motricitatii si este utilizata in medicina pentru actiunea sa stimulanta asupra sistemului cardiovascular. Scaderea nivelului serotoninei poate conduce la depresie, tulburari de somn. Studiile au aratat ca serotonina este cea care transmite la creier informatia ca organismului ii este foame, un nivel scazut al acesteia determinand dorinta permanenta de a manca. S-a demonstrat de asemenea ca viteza transmiterii informatiilor in creier poate fi crescuta cu aproximativ 10% cu ajutorul cafeinei. Asa cum fiecare reactioneaza diferit la medicamente, la boala, la fel putem reactiona si la consumul de cafea, aceasta putand avea efecte pozitive in unele cazuri de depresie si anxietate si efecte negative in altele.

PROPRIETATI. In ceea ce priveste cantitatea de cafea care poate fi consumata, prof. dr. Mencinicopschi vorbeste despre un maximum de patru-cinci cescute pe zi, in functie de starea de sanatate. Efectele pot fi benefice, in sensul imbunatatirii concentrarii, in unele cazuri se constata chiar o stimulare a sistemului imunitar pentru persoanele care nu au restrictii alimentare sau contraindicatii. Usor laxativ, cafeaua este benefica in cazuri de constipatie nu foarte severa. Cafeaua le poate provoca insomnie unor persoane, mai ales daca este bauta in a doua parte a zilei sau inainte de culcare. Consumul de cafea poate crea dependenta, insa este un drog usor, la care se poate renunta repede. "Precautia si echilibrul sunt cuvintele de ordin in consumul de cafea. Cafeaua nu trebuie consumata de la varste fragede, cu precautie in adolescenta si din nou cu precautie in perioada varstei a treia", ne sfatuieste prof. dr. Mencinicopschi. CONTINUT. Cafeaua este saraca in proteine si zaharuri, contine mai mult zaharuri polimerizate, sub forma de celuloza. Daca nu este indulcita, nu ingrasa, ba dimpotriva slabeste prin actiunea sa asupra metabolismului grasimilor. Daca este indulcita i-am anihilat efectul acesta, pentru ca apar caloriile din zahar. Acelasi lucru se intampla si cu laptele adaugat in cafea, care diminueaza indirect efectul neurostimulator indus de dopamina si serotonina, impiedicandu-le sa actioneze asupra sistemului nervos central.

STIRI

CONTRAINDICATII. In perioadele caniculare, cafeaua poate accentua procesul de deshidratare a organismului. "In conditii de canicula sau in conditii de munca grea, solicitanta, in medii supraincalzite, cea mai buna bautura este apa, chiar apa minerala", arata prof. dr. Gh. Mencinicopschi. In cazul unui consum ridicat de cafea pot aparea intoxicatii, care se manifesta prin tremuraturi, transpiratie, insomnie, palpitatii, cresterea tensiunii arteriale. ARTRITA. Potrivit statisticilor, fiecare a treia persoana adulta sufera de artrita. Cercetatorul american Harris McIlwain considera ca un regim alimentar echilibrat si exercitiile fizice frecvente pot usura durerile pe care le simt aceste persoane. Usturoiul, uleiul de masline, nucile, strugurii rosii, branza si ceaiul verde ar trebui sa intre in dieta zilnica a acestor suferinzi. Pentru evitarea inflamatiilor trebuie eliminate din alimentatie sosul de tomate, vinul rosu si carnea consumata la micul dejun. HIPERTENSIUNE. Exista un mit potrivit caruia hipertensivilor le este contraindicata cafeaua. Cercetarile de ultima ora arata insa ca aceste persoane reactioneaza pozitiv la consumul de cafea inca din primele trei saptamani, apoi tensiunea se stabilizeaza sau chiar scade sub cea de dinainte. Totusi, hipertensivii ar trebui sa consume cafea numai sub supravegherea stricta a medicului. Excesul de cafea poate creste nivelul colesterolului in sange, pentru ca persoanele care beau multa cafea au si tendinta de a consuma mai multe grasimi saturate.