Perioada postului atrage după sine vânzarea de produse alimentare din soia în cantităţi foarte mari. Inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au verificat comercianţii, iar concluzia este că trebuie să fiţi foarte atenţi atunci când cumpăraţi astfel de mărfuri.
Din cei aproape 700 de operatori economici verificaţi, 540 au fost amendaţi, iar 4 tone de produse au fost descoperite cu abateri. Din acestea, aproape 3 tone au fost oprite de la comercializare până la remedierea problemelor, iar 117 kg au fost confiscate. Amenzile au totalizat aproape 900.000 de lei.
DE POST, CU LAPTE
Înainte de a cumpăra produse de post este necesar să citiţi
foarte bine eticheta, pentru că există posibilitatea ca acestea să aibă în
compoziţie şi ingrediente de origine animală. Un restaurant cu autoservire din
Bucureşti prepara în vederea comercializării orez cu năut, tortellini cu
ciuperci, orez cu legume şi diverse salate, care erau prezentate ca fiind
preparate de post, însă la unele dintre acestea se utilizau ca ingrediente ouă,
care nu erau declarate în lista ingredientelor. Mai mult, ouăle şi produsele derivate aparţin grupei
ingredientelor posibil alergene, iar nedeclararea acestora reprezintă un
pericol pentru consumatorii care suferă de alergii la această grupă de produse.
În judeţul Vaslui se comercializa sub denumirea “Brânză topită tartinabilă
vegetală MARGARETA”, provenită din Ungaria, care avea în compoziţie smântână,
praf de zer, lapte, lapte praf, concentrat din proteine din lapte.
O parte mare din produse erau expirate. Unele dintre acestea aveau termenul de valabilitate depăşit de aproape un an. În acest caz se află un praf de fasole bătută comercializată în judeţul Galaţi, iar dintr-un magazin din Mureş puteaţi cumpăra soia felii expirată de 270 de zile. Inspectorii ANPC au găsit produse de post care nu îndeplineau nici caracteristicile organoleptice corespunzătoare. De asemenea, s-au găsit cutii de pate vegetal a căror cutie era ruginită sau alte ambalaje deteriorate, neînchise etanş, cu etichetele rupte. Peste 12% din produsele comercializate nu ofereau consumatorilor informaţiile obligatorii, care să permită alegerea sortimentului dorit. În timpul controlului, pe raza tuturor Inspectoratelor Regionale, inclusiv în municipiul Bucureşti, au fost găsite la comercializare produse neetichetate, cu etichetarea incompletă sau neconformă cu prevederile legale, cu informaţiile netraduse în limba română.
DENUMIRI ERONATE
Inspectorii ANPC au găsit pe teren şi situaţii demne de
filmele SF. Produse etichetate complet eronat, care nu făceau decât să inducă în
eroare consumatorii. De exemplu, “fulgii de fasole Clip instant” au principalul
ingredient mazărea. În Bucureşti, se comercializau produse de patiserie pe care
erau aplicate etichetele altor produse,
astfel: cornuleţele cu gem erau etichetate cu elementele de caracterizare şi identificare ale “cornuleţelor cu rahat”, iar sărăţelele cu mac aveau aplicată pe ambalaj etichetă cu elementele de caracterizare şi identificare a produsului “sărăţele cu mac şi susan”. Produsele salam vegetal, parizer vegetal, pate vegetal, comercializate în judeţul Vrancea, prezentau în lista ingredientelor aceeaşi specificaţie tehnică SP 401-98, consumatorul neputând diferenţia produsele respective, îngreunându-i astfel alegerea. În judeţul Suceava se comercializau soia şniţel şi cuburi provenite din Polonia, pe ale căror etichete se menţiona “100% natural”, în condiţiile în care soia prelucrată sub formă de felii şi cuburi nu se regăseşte ca atare în natură, ci numai după prelucrare.
În judeţul Vaslui, un supermarket comercializa sub denumirea de “frişcă vegetală”: “Produs din categoria dulciurilor pe bază de grăsimi vegetale HuLaLa” şi “produs din categoria dulciurilor pe bază de grăsimi vegetale Maestro”, deşi din lista ingredientelor rezultă că la fabricarea produselor s-au utilizat proteine din lapte, iar în judeţul Braşov, un alt supermarket avea expus la comercializare produsul de post “Mozaic vegetal Iezer – produs pe bază de proteină de soia”, fabricat sub denumirea “Iezer toba vegetală”, denumire afişată atât pe eticheta de la raft, cât şi în documentele de provenienţă.
GREŞELI DE ETICHETARE
Controlul a depistat existenţa la comercializare în judeţul
Vrancea de produse vegetale cu denumiri precum Parizel, Capanos, Ghiftele, Drop
cu ciuperci, Vurşti, Misi, Tofu Telemah-telemea vegetală, Tofu cremă-brânză
topită vegetală, Tofu frământat-burduf, Tofu Casandra-caş vegetal, la care
denumirile erau obţinute prin modificarea unei litere a denumirilor
preparatelor din carne reglementate de acte normative în vigoare, creând astfel
confuzie consumatorilor.
Inspectorii ANPC au mai găsit şi produse care nu respectau cantităţile înscrise pe etichetă.