Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În lumea de astăzi, bazată pe informații, unde titlurile și notificările sunt constante, necunoașterea unui lucru poate părea un eșec personal. Dar cercetările psihologice sugerează că opusul poate fi adevărat: uneori, ignoranța deliberată poate proteja sănătatea mintală, poate susține o luare a deciziilor mai bună și poate reduce prejudecățile inconștiente.
O recenzie recentă, publicată în Current Opinion in Psychology, explorează valoarea a ceea ce se numește „ignoranță voită”, care se referă la evitarea intenționată a informațiilor disponibile.
Deși acest lucru ar putea părea contraproductiv, în circumstanțele potrivite evitarea informațiilor inutile poate promova claritatea, reduce stresul și îmbunătățește obiectivitatea.
De ce ar alege cineva ignoranța
Ignoranța voită înseamnă evitarea în mod deliberat a anumitor fapte, chiar și atunci când acestea sunt ușor de accesat. Oamenii ignoră adesea detalii specifice din motive emoționale, sociale sau cognitive:
Pentru a justifica decizii egoiste
Un director cu venituri mari evită să afle cum reducerile corporative afectează angajații. O persoană cărea îi place să consume carne evită să vizioneze videoclipuri despre fermele industriale. Un pasionat de călătorii nu vrea să citează despre impactul curselor aeriene asupra mediului. De ce?
Pentru că a ști i-ar face să se simtă vinovați și deschiși la critici. Oamenii se țin adesea în întuneric pentru a-și proteja imaginea de sine sau pentru a justifica un comportament egoist sau lipsit de etică. Societatea tinde să-i judece pe cei care sunt pe deplin conștienți de consecințele acțiunilor lor narcisiste, așa că a rămâne în întuneric devine un mecanism de apărare convenabil.
Pentru a evita supraîncărcarea cognitivă
Un alt motiv comun pentru ignoranța voită este lenea mentală sau oboseala. Oamenii se pot simți copleșiți de prea multe opțiuni sau nu știu care detalii contează cel mai mult.
De acee, sărim peste literele mici sau luăm decizii pripite, cum ar fi să ne mulțumim cu un apartament care nu este ceea ce ne dorm doar pentru a pune capăt căutării. Vrem o scurtătură către o rezolvare rapidă, chiar dacă aceasta duce la rezultate mai slabe.
De ce este benefică evitarea informațiilor
Oamenii presupun de obicei că mai multe cunoștințe duc la alegeri mai bune. Dar, în unele cazuri, a ști mai puțin poate fi de fapt benefic pentru bunăstarea mintală și calitatea deciziilor:
1. Reglarea emoțiilor
Uneori, mai multe informații adaugă stres, în loc de claritate. Evitarea adevărurilor dureroase poate servi drept strategie de adaptare pe termen scurt atunci când faptele par copleșitoare din punct de vedere emoțional sau sunt în afara controlului nostru.
De exemplu, cineva care află că o persoană dragă are o boală gravă poate alege să nu citească prognosticul medical complet. O persoană care acceptă un loc de muncă periculos din cauza dificultăților financiare ar putea evita să caute statistici privind accidentele. Mulți oameni aleg să nu urmărească știri tulburătoare despre război, dezastre sau violență.
Folosită cu grijă, autoprotecția emoțională este o formă sănătoasă de reglare a emoțiilor. În timp, însă, căutarea faptelor relevante devine importantă pentru rezistența și adaptarea pe termen lung.
2. Reducerea prejudecăților
Auto-orbirea este o metodă puternică utilizată pentru a susține luarea deciziilor inteligente și imparțiale. Aceasta implică excluderea intenționată a informațiilor care ar putea întuneca judecata.
În știință, cercetătorii rămân orbi cu privire la participanții care au primit un tratament real față de un placebo. Acest lucru ajută la asigurarea obiectivității. În caz contrar, aceștia se pot comporta diferit în mod neintenționat (de exemplu, pot manifesta așteptări de îmbunătățire), față de participanții din grupul de tratament și pot influența rezultatele.
În domenii precum angajarea, dreptul și mediul academic, auto-orbirea poate însemna eliminarea numelor, fotografiilor sau detaliilor din evaluări. Un manager de angajare ar putea evalua CV-urile fără a vedea nicio informație de identificare, permițându-i să se concentreze doar pe experiență și calificări.
Prin eliminarea datelor irelevante, putem lua decizii mai precise și mai incluzive.
De ce ignoranța voită este dificilă, chiar și atunci când ajută
Chiar și atunci când ignoranța voită are beneficii clare, majoritatea oamenilor se luptă să o practice. Două forțe psihologice cheie intervin în cale:
Curiozitatea: Oamenii sunt determinați în mod natural să umple lacunele cu informații. A fi conștient de aceste lacune fără a face nimic în privința lor poate fi inconfortabil.
Exces de încredere: Mulți dintre noi presupunem că mai multe date ne ajută să luăm decizii mai bune. Iar informațiile adăugate introduc adesea mai mult zgomot și părtinire.
Cum să practici ignoranța inteligentă și selectivă
Când este de fapt mai bine să nu știi ceva? Și cum reziști tentației de a ști mai mult?
Dacă curiozitatea te motivează:
Întreabă-te: „Vreau aceste informații sau am nevoie de ele?”
Concentrează-te pe ceea ce este esențial pentru a lua o decizie corectă.
Reține: Curiozitatea poate fi satisfăcută mai târziu, după ce ai luat o decizie.
Dacă te motivează excesul de încredere:
Învață cum faptele irelevante îți pot influența gândirea. De exemplu, recomandările celebrităților sau popularitatea produselor („cele mai bine vândute”) te pot influența mai mult decât îți dai seama.
Exersează-ți jurnalul procesului decizional. Urmărește-ți nivelul de încredere, apoi revizuiește-l mai târziu. S-ar putea să descoperi că limitarea informațiilor inutile te ajută să faci o alegere mai clară și mai bună.
Recunoașterea ignoranței voite îți poate proteja sănătatea mintală și poate reduce prejudecățile
Ignoranța voită are o reputație proastă, dar în circumstanțele potrivite este o strategie psihologică inteligentă. Îți poate proteja sănătatea mintală, poate susține bunăstarea emoțională, poate reduce prejudecățile, poate ascuți concentrarea și te poate ajuta să iei decizii mai înțelepte.
Dacă nu ești sigur că închiderea ochilor este alegerea corectă într-o anumită situație, ia în considerare să discuți cu un terapeut. Obținerea unei perspective externe îți poate clarifica instinctele și îți poate îmbunătăți procesul decizional.
În lumea de astăzi, saturată de informații, a învăța să discerni ce merită atenția ta și ce este mai bine să fie ignorat poate fi unul dintre cele mai puternice instrumente, atât pentru sănătatea mintală, cât și pentru rezolvarea eficientă a problemelor. Așadar, asumă-ți un rol conștient în modelarea a ceea ce absorbi și a ceea ce pui deoparte în mod intenționat, potrivit psychologytoday.com.
Citește pe Antena3.ro
