De unde vin bolile

SFAT ● Peşte, fructe şi legume contra grăsimi, dulciuri şi ţigări
Alimentaţia dezechilibrată este la fel de periculoasă pentru sănătate ca şi tabagismul. Avertismentul vine de la un grup de cercetători olandezi de la Dutch National Institute for Public Health and the Environment.

SFAT ● Peşte, fructe şi legume contra grăsimi, dulciuri şi ţigări
Alimentaţia dezechilibrată este la fel de periculoasă pentru sănătate ca şi tabagismul. Avertismentul vine de la un grup de cercetători olandezi de la Dutch National Institute for Public Health and the Environment.

Studiul arată că, în Olanda, majoritatea bolilor grave şi a deceselor sunt provocate de alimentaţia dezechilibrată. "A mînca aiurea diminuează speranţa de viaţă", concluzionează studiul.

Potrivit cercetătorilor, 75% dintre olandezi nu mănîncă suficiente fructe şi legume, acesta fiind unul dintre motivele pentru care, anual, în Olanda, 13.000 de persoane mor din cauza bolilor cardiovasculare, diabetului şi cancerelor provocate de excesul de dulciuri şi grăsimi. În privinţa obezităţii, studiul susţine că aceasta creşte riscurile bolilor cardiace şi a cancerelor, fiind responsabilă de aproximativ 7.000 de decese. Pentru a reduce impactul alimentaţiei dezechilibrate la nivelul sănătăţii populaţiei, cercetătorii chiar au lansat ideea că ar fi suficient ca fiecare olandez să slăbească măcar trei kilograme. Dacă olandezii ar da curs acestui îndemn, sînt şanse ca să scadă cu 25% numărul deceselor şi al bolilor provocate de supraponderabilitate, susţin cercetătorii. A renunţa la acizii graşi transsaturaţi existenţi mai ales în grăsimile de origine animală şi a mînca mai mult peşte, fructe şi legume pot salva multe vieţi, subliniază cercetătorii olandezi. Ei sînt însă extrem de îngrijoraţi de faptul că olandezii sînt mari consumatori de carne. Motiv pentru care ei nu contenesc să atragă atenţia asupra necesităţii unor măsuri impuse chiar de la nivelul autorităţilor începînd cu declararea periodică de zile "fără zahăr şi grăsimi periculoase".


OPINIE. În volumul "Alimentaţia echilibrată a omului sănătos" autorul, prof. Pavel Chirilă, spune că "statistic s-a demonstrat că, pentru o creştere cu 5% a caloriilor prin aport de grăsimi saturate, riscul de cancer se majorează cu nu mai puţin de 50%". În acelaşi volum, prof. Pavel Chirilă îl citează pe J.C. Basdekis şi Ghidul de dietetică (Editura Polirom, 1999), care a făcut publică o statistică a consumului de zahăr în ultimul secol, în ţările occidentale.

Acesta a crescut de la 8 kg/ locuitor la 60 kg/an/locuitor. Basdekis consideră că zahărul este răspunzător de cardiopatia ischemică, diabetul, carii.

Crudităţi

Fructele şi legumele prezintă avantajul că nu conţin multe calorii. 100 de grame de legume oferă, în medie, între 15 şi 25 de calorii, iar 100 de grame de fructe, între 40 şi 60 de calorii. Un argument convingător în favoarea salatelor. Dacă crudităţile sau salatele de acrudităţi sînt primul fel de mîncare, scade aportul caloric total. Să vedem cum. Cu cît mîncăm mai multe salate de crudităţi, cu atît aportul caloric al fiecărui fel de mîncare este mai mic. Astfel, la trei porţii de salate servite la începutul mesei, aportul caloric scade cu 12% şi cu numai 7% dacă mîncăm o singură porţie de salată. În cazul copiilor ameninţaţi de obezitate, fructele şi legumele permit ţinerea sub control a cantităţii de alimente mîncate zilnic şi la reechilibrarea dietei prin diminuarea consumului de dulciuri şi grăsimi.